"Unul dintre cele mai mari festivaluri de muzica din lume mi-a amintit ca cele mai puternice sentimente ale unei natiuni pot trai prin muzica", scrie autorul unui articol publicat joi de cotidianul The Telegraph, intitulat "Festivalul Enescu, sau cum poate muzica sa redea mandria unei tari".
- Artisti de renume la "Festivalul Enescu"
Ziarul britanic aminteste ca festivalul a inceput saptamana trecuta, iar bogatia afisata este uimitoare la evenimentul la care sustin concerte orchestre precum Philharmonia sau Royal Philarmonic Orchestra, din Marea Britania, Maggio Musicale Orchestra din Italia, Sankt Petersburg Philharmonic sau Orchestra Regală Concertgebouw, din Olanda.
Printre solistii de muzica de camera ce participa la festival se numara pianistul Leif Ove Andsnes, violinistii Christian Tetzlaff si Sarah Chang, dar si ansambluri camerale precum Muzicienii Luvrului si Il Giardino Armonico.
- The Telegraph: Un spectacol la care nu te-ai astepta sa asisti la Bucuresti
"Este acel gen de spectacol la care te-ai astepta sa asisti la unul dintre marile festivaluri din Europa Centrala, precum Salzburg sau Lucerna. In realitatea insa, aceasta parada a talentului muzical are loc la Bucuresti (iar unele evenimente-satelit sunt programate in alte orase ale Romaniei). De ce a decis Ministerul Culturii din Romania sa investeasca bani intr-un asemenea festival, intr-un moment in care banii alocati culturii - niciodata suficienti - au devenit si mai putini?
Primul raspuns este acela ca prin cultura pot fi atrasi turisti straini care pot umple acele noi si elegante hoteluri aparute in Bucuresti, scrie The Telegraph. Asta in conditiile in care, aminteste ziarul, Bucurestiul pare o destinatie turistica putin plauzibila, iar urmele regimului comunist condus de Ceausescu sunt inca prezente peste tot: blocuri de apartamente aflate in paragina, bulevardele neprimitoare si cladirile mari, construite in stilul cvasi-egipean, atat de indragit de dictatorii din toata lumea. Dar totusi, incercarile lui Ceausescu de a sterge trecutul istoric al Bucurestiului nu au reusit pana la capat.
The Telegraph aminteste, insa, ca, printre cladirile noi, stralucitoare si blocurile comuniste se gasesc mici biserici ortodoxe, parcuri linistite si stradute vechi, fermecatoare (renovate acum cu grija), care iti amintesc de perioada interbelica, pe vremea cand Bucurestiul era numit "Parisul din Est".
- Bugetul Festivalului Enescu, atent protejat
Bugetul festivalului Enescu - 7 milioane de euro - poate parea modest in comparatie cu prestigiosul Festival de la Salzburg, insa suma este enorma pentru o tara care "se zbate sa ajunga de la o economie comandata la ecomia de piata".
Ministerul Culturii din Romania, mai scrie The Telegraph, are un buget mai mic decat majoritatea tarilor vestice - 0,2% - iar din acest buget trebuie sa finanteze si restaurarea "patrimoniului cultural" neglijat de fostul regim.
- George Enescu, un simbol puternic pentru o tara care isi cauta identitatea
Si totusi, cum se face ca Festivalul Enescu a fost atat de atent protejat? se intreaba jurnalistii de la The Telegraph, sugerand ca prestigiul si turismul cultural ar reprezenta doar o parte din raspuns. Adevaratul raspuns, scrie The Telegraph, sta in titlul manifestarii: "Festivalul International George Enescu".
Enescu este comoara muzicala prea putin cunoscuta a Romaniei. Unul dintre cele mai mari genii care au trait vreodatam Enescu isi dorea ca, prin talentul sau, sa faca folclorul romanesc cunoscut in intreaga lume. Cu toate acestea, scrie Telegraph, Enescu si-a ales sa isi petreaca cea mai mare parte a vietii sale nu in Romania, ci la Paris, muzica sa facand parte dintre capodoperele mijlocului de secol XX.
Muzica lui Enescu ocupa un loc important in cadrul festivalului, multe dintre concerte incluzand cel putin o lucrare de-a sa, iar vasta sa opera "Oedip" este prezentata de Opera Nationala din Romania si pusa in scena de regizorul francez Nicholas Joel.
The Telegraph mai noteaza ca George Enescu a fost o mare personalitate culturala a Romaniei, insa mai ales acum, cand tara incearca sa isi gaseasca o noua identitate dupa lunga epoca comunista, el a devenit un simbol si mai puternic.
0
14
