John Perkins, americanul care a făcut dezvăluiri importante despre corupția internațională în cartea Confesiunile unui asasin economic apărută la Editura Litera, va veni în România în perioada 8 – 20 octombrie 2014. El va susține o serie de seminarii și workshopuri pe teme precum: geopolitica, criza economică mondială, asasinul economic și transformarea personală și globală, în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și București, informeaza comunicatul editurii Litera remis Hotnews.ro.

John PerkinsFoto: Editura Litera

Programul lui John Perkins în România:

9 octombrie, 16.30 – 18.30, Iași – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Aula Magna

10 octombrie, 17.00 – 19.00, Suceava – Universitatea „Ștefan cel Mare” – Aula Corp E

13 octombrie, 15.00 – 17.00, Cluj-Napoca – Universitatea „Babeș Bolyai” – Aula FSEGA

16 octombrie, 13.30 – 15.30, București – Academia de Studii Economice – Aula Magna

18 octombrie, 10.00 – 17.00, București – Colegiul Național Gheorghe Lazăr – Sala de Festivități

19 octombrie, 10.00 – 17.00, București – Seeds for Happiness Center

La fiecare eveniment vor exista cu standuri de carte și se vor organiza sesiuni de autografe cu John Perkins. În plus, pe data de 13 octombrie, Editura Litera va lansa o ediție specială a cărții Confesiunile unui asasin economic de John Perkins, împreună cu ziarul Adevărul, la prețul de 14,99 lei.

John Perkins este cunoscut în toată lumea pentru cărțile sale, printre care Confesiunile unui asasin economic, Shapeshifting, Hoodwinked: An Economic Hit Man Reveals Why the World Financial Markets Imploded, dar și pentru interviurile acordate la emisiuni de top și apariția în mai multe filme documentare, precum Zeitgeist: Addendum, The End of Poverty?, Four Horsemen.

Actualmente activist pentru o economie durabilă şi o planetă curată, John Perkins este persoana cea mai potrivită să vorbească despre neregulile sistemului bancar, pentru că îl cunoaște din interior. El însuși a fost un „asasin economic”. Meseria lui era aceea de a convinge ţările importante pentru SUA să accepte împrumuturi imense pentru dezvoltarea infrastructurii şi să se asigure că proiectele profitabile aveau să fie oferite corporaţiilor americane. Împovărate de datorii uriaşe, aceste ţări ajungeau sub controlul guvernului SUA şi al Băncii Mondiale, care acţionau ca nişte cămătari.