Regele Mihai era prezentat in notele informative ale Securitatii cu numele de cod "Leon", "Rex" sau "Strainul", in timp ce orasele europene din care erau transmise informatii erau codate ca "Breaza", "Panciu" sau "Negoiu".
Povestea notelor informative cu privire la activitatea regelui Mihai in exil a fost prezentata joi de istoricul si cercetatorul stiintific Diana Mandache, in cadrul conferintei cu tema "Exilul Regelui. Din arhivele securitatii: dosare, agenti, coduri", la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR). Aceasta a fost cea de-a saptea conferinta publica din seria "Historia Viva", relateaza Agerpres.
"Regele, liderii exilului, Comitetul National Roman, alte organizatii au constituit o primejdie constanta pentru regimul comunist, fapt care a determinat organizarea unor ample actiuni de urmarire si monitorizare a acestora de catre Securitate. S-au alcatuit dosare, s-au creat retele informative, s-a incercat compromiterea unor lideri ai exilului folosindu-se santajul, avand ca scop minimalizarea si contracararea activitatii acestora", a spus aceasta.
Agentilor mai vechi li s-au adaugat noi surse informative, agenti dubli sau colaboratori ai mai multor servicii secrete straine, in timp ce alti agenti erau racolati prin intermediul santajului. Potrivit acesteia, transmiterea informatiilor prin coduri arata evolutia sistemului operativ de informatii al securitatii dintr-un stat totalitar, care treptat trece la organizarea unor actiuni similare prin infiintarea unor asociatii care colaborau cu statul comunist, cautand astfel sa contracareze actiunile liderilor vechiului exil grupati in jurul regelui Mihai.
De altfel, si directorul MNIR, Ernest Oberlander-Tarnoveanu a prevenit publicul sa se astepte la "un fel de poveste politista, cu note informative, cu tradari" si a adaugat ca aceasta nu este ultima conferinta gazduita de MNIR ce are ca subiect Casa Regala a Romaniei.
Diana Mandache a vorbit despre evolutia stilului de supraveghere a regelui Mihai in exil de catre informatorii serviciilor romane. Daca la inceput notele informative erau extrase din presa straina, spre finele anilor '80, monitorizarea activitatii suveranului s-a diversificat. Numele de cod ale informatorilor ce supravegheau activitatea regelui erau pe atat de variate, pe cat de inedite erau codurile pentru tarile sau orasele vizate. Astfel, din New York trimitea note informative Glyn, din Washington, Firicel si Gelu iar din Geneva, Mia, al carei nume s-a schimbat in Franciska, apoi in Nimfa. New York-ul avea propriul sau cod si in notele Securitatii, era Negoiu, in timp ce Washingtonul era Vadu. Elvetia sau, generic, localitatea de resedinta a regelui Mihai in aceasta tara, era numita "Breaza", in timp ce Bucurestiul era "Busteni" iar Parisul, "Panciu". Si tarile aveau propriile coduri. Romania era "Ceahlau" iar Rusia, "Movila". In aceeasi nota, principesa Margareta era numita, in notele informative, "Mostenitoarea Tronului Ceahlaului" sau simplu, "Margareta".
Nici Nicolae Ceausescu nu a fost scutit de codificare in notele informative, o codificare ce uneori nu ducea lipsa de ironie. Astfel, printre denumirile ce i se dadeau liderului comunist in aceste documente se regaseau "Tiranozaurul", "Canalia" si "Danubiul Gandirii". Dupa evadarea generalului Pacepa, numele de cod au devenit mai putin exotice, fiind inlocuite cu cifre.
Diana Mandache a spus ca regele Mihai a fost prezentat, in anii '70, drept "o persoana retrasa", care "nu isi face publicitate personala". Chiar si situatia sa financiara era prezentata atent in aceste documente, regele Mihai fiind descris, in note de acest gen, in 1973, drept "unul dintre cei mai saraci regi aflati in emigratie".
Si presa vremii a fost tinta activitatii agentilor si a influentei lor. Biroul roman al BBC era numit, in notele informative, "Dunarea" si era atent monitorizat. Mai mult, autoritatile romane s-au folosit de influenta lor asupra media si, in 1964, in premiera, Europa Libera a refuzat sa difuzeze discursul regelui Mihai de Anul Nou.
Diana Mandache a declarat ca, la inceputul anilor '80, cand, potrivit agentilor, regele Mihai arata mai mult interes in ceea ce priveste implicarea politica, notele informative si informatorii s-au diversificat.
Diana Mandache este cercetator stiintific in cadrul MNIR, fiind specializata in istorie recenta si istoria regalitatii. A publicat mai multe carti, printre care: "Patrie si Destin. Principesa Mostenitoare a Romaniei", "Regele Mihai. Album Istoric", "Dearest Missy, Later Chapters of My Life. The Lost Memoir of Queen Marie of Romania", "Romania, Mitteleuropa si Balcanii".
