Romanul Provizorat de Gabriela Adamesteanu, a carui versiune franceza, realizata de Nicolas Cavailles si publicata la Gallimard, a fost declarata bestseller la Salon du Livre, Paris, 2013, a aparut recent in limba bulgara, la editura Balkani. La aceeasi editura, condusa de scriitorul Grozdev, a fost publicata in 2007 si traducerea bulgara a Drumului egal al fiecarei zile, roman care are acelasi personaj principal ca si Provizorat, numai ca la alta virsta.

Provizorat, de Gabriela AdamesteanuFoto: Polirom

Potrivit editurii Polirom, traducerea nou aparuta este semnata de Rumiana L. Stantcheva, profesor de literatura comparata la Universitatea din Sofia, sotia Ambsadorului Bulgariei la Belgrad, cea care a tradus, de altfel, toate cartile Gabrielei Adamesteanu in bulgara.

Provizorat a aparut la Editura Polirom in doua editii (in colectia Fiction Ltd., in 2010 si in 2011) si este in curs de aparitie in colectia de bestseller-uri a editurii, Top 10+. La aparitie, romanul a primit Premiul pentru Proza ex aequo al Observatorului Cultural si a fost nominalizat la Premiul Cartea Anului (Fundatia Anonimul si Romania literara) si la Premiul pentru Proza al Uniunii Scriitorilor din Romania.

„In acest iad (al ideologiei comuniste), Letitia si Sorin, un cuplu adulterin, incearca sa se iubeasca, ascunsi in garsoniera unui amic. Ziua ei lucreaza in birourile kafkiene ale Cladirii, noaptea se tem de propriile lor vise. Mai ales Letitia, ratacita intr-o lume de tradatori. Portretul ei este remarcabil cizelat sub pana unei refractare care pune in scena, in tonalitati insuportabile aproape, violul intimitatii in tara Securitatii.” scrie publicatia Lire.

„Chiar daca relatia (dintre Letitia si Sorin) ramine coloana vertebrala in jurul careia se organizeaza romanul, el isi extrage forta dintr-o plonjare in realitatea cotidiana a vietilor supuse tiranului. Un exercitiu in care Gabriela Adamesteanu exceleaza. Cei doi porumbei vor sfirsi uzati, zdrobiti de cenusiul din jur, de meschinaria acestei lumi lipsita de grandoare. Dragostea va fi urmata de oboseala, apoi de ranchiuna. Nu era prea bine sa te iubesti in tara Marelui Conducator.” scrie Magazine Litteraire.