In raportul Departamentului de stat american privitor la libertatea religioasa critica Romania, intr-o forma aproape identica cu cele din anii trecuti. Din capul locului se mentioneaza ca nu s-au inregistrat schimbari esentiale.
O parte semnificativa a raportului urmareste relatia Bisericii Ortodoxe majoritare cu celalalte confesiuni. O relatie pe ansamblu buna, spune raportul, care subliniaza insa o oarecare ostilitate a Bisericii Ortodoxe fata de restul cultelor.
Fara perspective
Guvernul roman face in continuare disctinctie intre cultele recunoscute si cele nerecunoscute, iar inregistrarea unora este inca obstructionata-se arata in raportul Departamentului de Stat. "Nu s-au facut eforturi pentru a adopta noi legi in aceasta privinta si nici nu exista perspective"- subliniaza documentul.
Retrocedarea proprietatilor
Este mentionata chestiunea -inca nerezolvata- a retrocedarii proprietatilor care au apartinut Bisericii Greco-Catolice, confiscate in 1948.
Raportul subliniaza situatia incordata pe care aceasta stare de fapt o mentine intre reprezentantii celor doua confesiuni crestine, mentionand opozitia continua a ierarhilor ortodocsi fata de cererile de retrocedare ale greco-catolicilor, plus cateva cazuri izolate in care unele biserici solicitate de Biserica Greco-Catolica, dintre care unele considerate monumente istorice, au fost demolate de
preotii ortodocsi.
Documentul retine si declaratiile - pe care le caracterizeaza drept "controversate" - facute de presedintele Ion Iliescu in privinta Holocaustului, notand insa ca ele au dus la infiintarea unei comisii internationale care sa studieze perspectiva romaneasca asupra acestuia.
Relatiile dintre grupurile religioase sunt calificate drept "bune", dar raportul noteaza ca Biserica Ortodoxa a manifestat o oarecare "ostilitate" fata de celelalte confesiuni, criticand ceea ce inaltii ierarhi romani numesc "prozelitismul agresiv" practicat de unele "secte".
Desi noua Constitutie include prevederi legate de libertatea religioasa, Guvernul exercita in continuare -afirma ministerul american al apararii- o influenta considerabila asupra vietii spirituale.
Nu este trecut cu vederea faptul ca -din punct de vedere tehnic- un decret adoptat in urma cu 56 de ani in aceasta privinta este si acum in vigoare.
Raportul critica lipsa legilor care sa garanteze egalitatea in drepturi a cultelor religioase in Romania si dezinteresul Guvernului fata de indreptarea acestei situatii.
„Guvernul roman face in continuare distinctie intre cultele recunoscute si cele nerecunoscute, iar inregistrarea celor din urma este inca obstructionata, ceea ce dezavantajeaza in primul rand minoritatile religioase. Nu s-au facut eforturi pentru a adopta noi legi in aceasta privinta si nici nu exista perspective in acest sens in viitorul apropiat“, se noteaza in document.
Acesta arata ca, in aceste conditii, doar trei noi culte religioase au fost recunoscute oficial in Romania in ultimii 15 ani: Biserica Greco-Catolica, Martorii lui Iehova si Biserica Evanghelica, ultimele doua cu mare greutate si dupa ani de tergiversari.
Astfel, numarul cultelor religioase oficial recunoscute in Romania a ajuns la doar 17 (dintre care 14 existau si inainte de 1989), in vreme ce in tari vecine cu noi, cum ar fi Ungaria sau Bulgaria, unde legislatia a fost revizuita in ultimii ani, exista 144, respectiv 45 de confesiuni recunoscute de stat.
In acest context, raportorii americani observa o serie de situatii tensionate, multe dintre cultele nerecunoscute reclamand numeroase cazuri in care sunt tratate cu ostilitate de autoritatile locale si de Biserica Ortodoxa (dominanta in Romania), care continua sa considere aproape toate confesiunile protestante si neoprotestante drept „secte“, care incearca sa le rapeasca enoriasii,
prin practicarea unui „prozelitism agresiv“.
In comparatie, situatia din Ungaria si Bulgaria este mult mai calma din acest punct de vedere, chiar daca, la fel ca in cazul Bisericii Ortodoxe din Romania (BOR), Guvernele acestor tari favorizeaza oarecum bisericile traditionale fata de confesiunile religioase mai noi.
