Consiliul pentru Securitate si Aparare Nationala din Ucraina s-a intrunit ieri, la Kiev, sub presedintia sefului statului Leonid Kucima, pentru a analiza un complex de masuri urgente ce au ca scop apararea intereselor nationale.
Demersul a fost facut dupa ce Romania a apelat unilateral la Curtea Internationala de la Haga, in vederea solutionarii problemei referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra, se precizeaza intr-un comunicat al Presedintiei ucrainene.
Desi nu au respins posibilitatea continuarii negocierilor bilaterale pentru a ajunge la un compromis, membrii consiliului au afirmat necesitatea pregatirii corespunzatoare a apararii drepturilor si intereselor Ucrainei la Curtea Internationala. In acest sens, Guvernul de la Kiev si alte organisme executive au primit insarcinari corespunzatoare.
Bucurestiul, acuzat de graba
Totodata, Konstantin Hriscenko, ministrul de externe al Ucrainei, a declarat ca "Ucraina e pregatita sa-si apere interesele pe care le are la Marea Neagra in fata instantei de la Haga, in cazul in care Romania insista sa reglementeze disputa cu ajutorul Tribunalului International ONU".
Konstantin Hriscenko a mentionat ca "problema delimitarii platoului continental a aparut relativ tarziu in discutiile diplomatice bilaterale si ca partea romana nu ar fi lasat procesul de negociere sa se desfasoare intr-un ritm considerat adecvat de ucraineni". "Vecinii buni incearca mai intai sa ajunga la o intelegere.
Abia in ultima faza am inceput sa discutam despre demarcarea platoului. Dar daca partea romana doreste sa rezolve chestiunea in tribunale, noi suntem gata. Credem ca ne putem sustine cauza in mod deplin", a subliniat ministrul de externe ucrainean.
Prin aceasta declaratie, oficialul a lasat sa se inteleaga ca Romania s-ar fi grabit sa apeleze la Tribunalul de la Haga.
Postul de televiziune ucrainean care a difuzat interventia sa adauga ca Hriscenko e convins de faptul ca "problema platoului continental a fost excesiv politizata si ca ministrul de externe, Mircea Geoana, a facut declaratii zgomotoase despre Canalul Bastroe fiindca incerca sa atraga atentia asupra partidului sau, aflat in campanie electorala".
Platoul continental, negociat fara succes
Intrebat daca problema delimitarii platoului continental s-a discutat, intr-adevar, doar in ultimele faze ale negocierii, secretarul de stat, Bogdan Aurescu, a declarat ca, "dupa cum este bine stiut, chestiunea delimitarii platoului continental s-a discutat de-a lungul a 24 de runde de negocieri, incepand din anul 1998.
Practic, la fiecare runda, pana in iunie, cand a fost semnat Tratatul de frontiera, a fost discutata aceasta problema. Acest lucru este, de altfel, consemnat si in protocoalele fiecarei runde. Deci, in 24 de protocoale ale rundelor de negocieri este precizat si faptul ca au fost purtate negocieri cu privire la acordul de delimitare.
Mai mult decat atat, in afara de cele 24 de runde de negociere, au existat destul de multe runde si la nivel de experti”.
"Pe de alta parte, ministrul de externe ucrainean pune tot ceea ce se intampla, adica toata aceasta disputa cu Romania, pe seama campaniei electorale. Ca s-ar afla Romania in campanie electorala si, de asemenea, ca domnul Geoana isi intareste astfel candidatura la pozitia de premier.
Sigur ca domnul Geoana se va descurca foarte bine in aceasta functie, dar chestiunea delimitarii platoului continental nu are nici o legatura cu contextul electoral din Romania.
Este o problema care tine de interesul national romanesc si, avand in vedere tocmai acest interes national in ansamblul sau, nu unul de partid, Guvernul Romaniei a decis recurgerea la jurisdictia Curtii Internationale de Justitie", a conchis Bogdan Aurescu.
