Sudul Serbiei ramine o zona cu potential de conflict foarte ridicat

de     HotNews.ro
Marţi, 18 ianuarie 2005, 0:00


Temerile in legătură cu declanşarea unei crize pe fundalul negocierilor legate de statutul provinciei Kosovo ce urmeaza sa inceapa in acest an şi nevoia de reformă in cadrul armatei sirbe pentru a corespunde standardelor NATO, par să fie eclipsate in acest moment de controversatele planuri de a restructura armata Serbiei-Muntenegru (VSCG) aflata in sudul

ţării, intr-o zona locuita de numerosi etnici albanezi.
Conform acestor planuri, VSCG intenţionează pină la mijlocul lui 2005 să unească corpurile de armată din Nis şi Pristina pentru a forma in zonă o “Comandă Comună de Forţe Tereste”.
Ceea ce a dus la controversă a fost planul de a găzdui forţă comună intr-un complex nou pe o intindere de 52 de hectare intre oraşele Bujanovac şi Presevo, populate in majoritate de albanezi.
Construcţia complexului, care ar trebui teminată pină la finele anului 2005, a stirnit totala dezaprobare a albanezilor din regiune, care spun că astfel se vor agrava tensiunile dintre comunitatea lor şi forţele de securitate sirbesti.
Unirea celor două forţe militare presupune dizolvarea corpului militar Pristina. Acesta şi-a pierdut capacitatea de a supraveghea după ce a fost forţat să se retragă din Kosovo in 1999, odată cu sosirea forţelor internaţionale pentru pace KFOR.
Consiliul Apărării Supreme, organismul civil de la Belgrad responsabil cu forţele armate a hotărit la sfirşitul lui 2004 formarea comandamentului comun in sudul şi estul Serbiei, acoperind o treime din suprafaţa actualului teritoriu al tarii.
Pe lingă fuziunea unităţilor, planul inculde inlocuirea recruţilor de la zona de graniţă de lingă Macedonia şi Kosovo cu soldaţi profesionişti, pentru a inlătura riscul de a lăsa recruţii să se confrunte cu situaţii de criză.
Impotrivirea populaţiei locale albaneze a dat naştere unor speculaţii la Belgrad in legătură cu un nou potential de conflicte intre rebelii albanezi şi forţele sirbe.
Cu toate că nu sunt de acord cu noul complex militar, politicienii albanezi din regiune contrazic zvonurile de revoltă publică. Naser Aziri, vicepreşedintele Partidului Democrat al Albanezilor, DPA, a declarat ”Nu vrem să provocăm tulburări in regiune in primăvară, aşa cum pretind unii”.

“Numai dacă Serbia ar avea astfel de intenţii, oamenii s-ar ridica să-şi apere familiile”.
Un oficial NATO de la Bruxelles a declarat că Alianţa ştia de planurile Serbiei şi nu a avut nimic de obiectat. ”Toate eforturile de a aplica standardele NATO [pentru VSCG] sunt binevenite”. “Aceste măsuri sunt bune”, a mai adăugat oficialul.

“Restructurarea forţelor apărării ar trebui să fie incheiată, pentru că este una din condiţiile importante pentru a adera la Parteneriatul pentru Pace”.
Serbia-Muntenergu a arătat un interes deosebit pentru aderarea la programul Parteneriatului pentru Pace (PfP) pus la punct de NATO pentru viitoarele state candidate.

Deşi salută acest interes, oficiali din NATO declară că Alianţa nu va invita această ţară să adere la PfP, pină cind Belgradul nu va da semne de cooperare mai strinsă cu tribunalul de la Haga.
Experţii miliari spun că plănuita reorganizare a militarilor din sudul Serbiei face parte dintr-o strategie mai amplă de diminuare a numărului trupelor şi simplificarea comenzilor şi de plasare a tuturor unităţilor de armată sub o singură comandă operativă.
Ministrul Apărării sarb, Prvoslav Davinic, a spus că reorganizarea forţelor armate in sudul Serbiei nu este o pregătire pentru război, ci o măsură preventivă pentru securitate. “Nu vrem decat să transmitem un mesaj…că suntem capabili să facem faţă oricărei provocări de securitate”, a declarat el presei din Belgrad.

“Aceasta trimite un mesaj important celor care vor să pună in pericol siguranţa cetăţenilor din sudul Serbiei”.
Decizia de a-i inlocui pe recruţii din regiune cu profesionişti este legată de aceleaşi considerente de securitate care implică reorganizarea generală a militarilor din sudul Serbiei, spun experţii militari.
Zoran Dragisic, profesor la Facultatea de Apărare Civilă a Universităţii din Belgrad, este de părere că unităţile de poliţie nu au fost echipate pentru a face faţă unor tipuri de probleme de securitate care ar putea apărea pe viitor la graniţa cu Kosovo.

“In cazul unei revolte sau a unei infiltrări de grupări teroriste din Kosovo, poliţia nu ar putea face faţă”, a spus el.
Generalul Ninoslav Krstic, fost comandant al Forţelor de Securitate Comună care au pătruns in zona tampon dintre Serbia şi Kosovo in 2001 după sfirşitul revoltei armate din sudul Serbiei, a spus că schimbările referitoare la durata stagiului militar a determinat VSCG să recurgă la singura alternativă de a inlocui soldaţii din zona de

frontieră cu profesionişti. “Aceasta este o prioritate acum, fiindcă durata stagiului militar a recruţilor a fost redusă de la 12 la nouă luni. Nu ai cum să antrenezi soldaţii suficient de bine in nouă luni“, a spus el.
Un alt motiv pentru a apela numai la forţe profesionite, a adăugat Krstic, a fost numărul mare de incidente fatale in care sunt implicaţi tineri recruţi. “Acest lucru afectează foarte mult moralul soldaţilor şi imaginea armatei in societate”, a mai spus el.

“O tragedie este intotdeauna o tragedie, dar percepţia publică este diferită dacă un soldat profesionist, plătit pentru munca sa, este ucis intr-un incident”.
De la sfirşitul conflictului armat dintre rebelii albanezi şi forţele sirbe din regiune care a avut loc in mai 2001, situaţia a fost calmă, deşi s-a inrăutăţit incepand cu 7 ianuarie curent, cind armata a impuşcat mortal un tinăr albanez de 16 ani, Dasnim Hajrullahu, in timp ce acesta incerca să treacă ilegal graniţa.
In jur de 70 000 de albanezi trăiesc in cele trei oraşe de graniţă Presevo, Bujanovac şi Medvedja, acest număr depăşindu-l pe cel al sirbilor din zonă.
In Presevo, unde albanezii reprezintă 90% din populaţie, puterea a trecut de curind, in urma alegerilor locale, din miinile moderatului reprezentant al Partidului pentru Acţiunea Democrată, Riza Halimi, in miinile radicalilor din DPA, care guvernează municipalitatea in alianţă cu Uniunea Democrată şi Partidul Progresului Democratic.
Toate trei partidele propun soluţii radicale la problemele regiunii, făcind legătură intre viitorul zonei din sudul Serbiei cu soluţia finală pentru statutul provinciei Kosovo şi cerind o exinsă autonomie teritorială pentru cele trei municipalităţi şi unirea cu Kosovo, dacă parţile de nord ale proviciei, unde există o

majoritate sirbă, decid să se unească cu Serbia.
Generalul Krstic a declarat că Belgradul a fost indreptăţit să intărească zona cu trupele armate ale VSCG. ”Acest an este foarte important pentru că marcheaza debutul negocierilor pentru statutul final al provinciei Kosovo”, a spus el.
Pe fundalul ingrijorărilor că tulburările din Kosovo ar putea să ajungă pină in sudul Serbiei, Veljko Kadijevic, care de curind a demisionat din funcţia de consiler pe probleme de reformă a apărării a declarat presei că discuţiile referitoare la statutul provinciei Kosovo vor fi cu siguranţă “reflectate de ceea ce se va

intimpla in teritoriu” – şi vor reprezenta o ameninţare la adresa securităţii.
Nu toţi observatorii sirbi sint de părere că reorganizarea militară in sudul Serbiei va imbunătăţi situaţia. Duska Anastasijevic, analist la organizatia Inţiativa Europeană pentru Stabilitate a declarat că schimbările vor periclita firavele relaţii dintre etnicii din zonă.

“Oamenii din sudul Serbiei au nevoie de locuri de muncă – nu de mai mulţi soldaţi”, a spus Anastasijevic.
Populaţia locală are şi ea păreri impărţite odată cu venirea unor noi trupe militare in regiunea de graniţă, albanezii susţinind că privesc acest lucru ca pe o provocare, in timp ce serbii sint in general de acord cu acest proiect.
Fostul luptător de guerrilla devenit inte timp politician, Orhan Rexhepi, subliniază faptul că alocarea unui buget de 12,5 milioane de euro pentru construcţia unei baze militare şi poliţieneşti intr-una din cele mai sărace zone din Serbia arată interesul Belgradului de a-şi intări prezenţa militară in zonă pentru o

perioadă mai indelungată.
“Vom insista la nivel politic să nu se construiască o bază militară in această zonă”, a spus Rexhepi. “Dacă asta, totuşi, se va intampla – nu va fi un lucru bun pentru oamenii care trăiesc aici”.
“Nu putem munci pe păminturile noastre din cauza armatei”, a spus Vuljnet Neziri din Miratovac, oraş din apropierea graniţei cu Macedonia. “Este vorba de hărţuire şi numai prezenta lor este suficientă pentru a induce frică şi insecuritate”.
“Cineva vrea să destabilizeze această regiune”, a spus Ekrem Ljutfiju din Presevo. “De ce am avea nevoie de noi cazarme militare?”
Dar sirbii din regiune au părei contrare. Bojan Markovic, profesor de limba engleză din Presevo a declarat că noua bază militară i-ar asigura pe sirbi că au un viitor in regiune.
“Comunitatea sirbă se va simţi mai in siguranţă”, a spus el. “Este destul de clar de ce – pentru că există instablitate din regiune şi au existat incidente care au afectat grav populaţia civilă.

Aş spune că acesta este un lucru bun şi pentru albanezi, pentru că se va reduce prezenţa armatei şi poliţiei din sate, lucru care acum ii stinjeneşte”.
Markovic a spus că el crede că armata s-a purtat foarte bine cu populaţia albaneză. “Dacă sunt incidente care ii afectează, au mai multe modalităţi de a-şi proteja interesele – multele organizaţii non-guvernamentale, vizitele frecvente ale diplomaţilor străini şi o atenţie sporită din partea media”.
Ana, in virstă de 23 de ani, o femeie de origine sirbă din Presevo spune că armata nu a reprezentat nici un pericol pentru albanezii locali şi ca mulţi sirbi s-au temut de anexarea definitivă a zonei la provicia Kosovo.

“Sper că nu vor fi probleme in acestă primăvară datorită intăririi forţelor armate, dar dacă acestea apar, măcar avem protecţie”, a mai spus ea.
Generalul Krstic a mai spus că armata ar avea nevoie de un efort considerabil pentru a-şi apăra dreptul legitim de a proteja seciritatea ţării, pe fundalul criticilor albanezilor. “Toţi membrii armatei trebuie să protejeze cetăţenii Republicii Serbia din regiune, indiferent de apartenenţa lor naţională sau etnică”, a spus el.















259 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă