Daca un patron este prins ca foloseste un muncitor fara contract de munca este amendat cu 20 de milioane de lei. Pentru 100 de muncitori la negru plateste tot atat. In caz de recidiva, amenda este de cel mult 50 de milioane de lei.
In schimb, daca angajeaza legal un salariat, dar inregistreaza contractul individual de munca la directiile de munca si protectie sociala mai tarziu de 20 de zile de la data incheierii, risca o amenda intre 30 si 60 de milioane de lei.
Asa prevede propunerea Ministerului Muncii de modificare a Legii privind protectia persoanelor incadrate in munca (L.130/1999). Morala: daca nu ai inregistrat la timp un contract, mai bine n-o mai faci deloc, ca iesi mai ieftin.
Anomalia provine din modul bramburit in care a fost conceputa legislatia muncii. Codul Muncii de pe vremea lui Ceausescu a ramas in vigoare pana acum doi ani. Cum majoritatea articolelor erau caduce, din 1990 pana in 2003 numarul actelor normative care dublau textul acestuia a crescut exponential.
Dupa intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii, cearta dintre patroni si sindicalisti a taiat elanul guvernantilor de a mai elabora asa - numitele legi conexe – actele normative care ar fi trebuit sa reglementeze in detaliu principiile stipulate in Cod.
Asa se face ca, de pilda, conform Codului Muncii, orele lucrate suplimentar trebuie compensate cu timp liber, dar nu exista nici o sanctiune pentru nerespectarea acestei prevederi.
Coplesiti de plangeri justificate din partea salariatilor, inspectorii de munca au gasit un artificiu: merg in control, constata incalcarea Codului Muncii si dau in scris sfaturi angajatorilor pentru intrarea in legalitate.
Daca nu le respecta, la al doilea control ii amendeaza, nu pentru ca au incalcat legislatia, ci, conform normelor interne ale Inspectiei Muncii, pentru ca nu le-au respectat sfaturile.
In cazul muncii la negru, sanctiunile privind intarzierea inregistrarii contractului individual de munca sunt reglementate de Legea 130/1999, iar cele privind firmele depistate ca folosesc muncitori fara forme legale – de Codul Muncii.
Pentru ca amenzile date in cele doua cazuri sa poata fi corelate, ar trebui ca ambele acte normative sa fie modificate simultan. Modificarea Codului Muncii in acest moment este insa deosebit de dificila.
Deocamdata, confederatiile sindicale si cele patronale negociaza articol cu articol propunerile facute de Ministerul Muncii si de patroni. Din pacate, la finalizarea negocierilor, indiferent de rezultat, problemele legislative ridicate de inspectorii de munca nu se vor regasi in textul final.
Asta deoarece in propunerile Ministerului Muncii nu se regasesc decat ideile expertului Bancii Mondiale, angajat pe vremea guvernului Nastase pentru a efectua un studiu asupra „flexibilizarii" Codului Muncii de la noi.
In ciuda promisiunilor premierului Tariceanu privind neimplicarea Guvernului in negocierile patronate-sindicate, Ministerul Muncii tine mortis la propunerile sale afisate pe site.
Nu a catadicsit sa modifice nici macar articolul privind desfiintarea obligativitatii negocierii contractelor colective de munca, asupra caruia Organizatia Internationala a Muncii a atras atentia ca incalca acordurile ratificate de Romania.
Altminteri, Guvernul a anuntat marti ca Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii vor crea echipe mixte care „vor controla si vor actiona impotriva operatiunilor de evaziune fiscala, contrabanda si munca la negru".
