Tehnopolis – orasul stiintei, un embrion ce incolteste la Iasi, pe bani Phare, din cadavrul fostului Combinat de Utilaj Greu. Aici, afacerile se vor intalni cu tehnologia incepand de maine cand incubatorul urmeaza a fi inaugurat.

In doar cateva zile va fi lansat la Iasi Tehnopolis, un fel de cresa, unde vor fi adunati si ajutati oamenii de afaceri dispusi sa investeasca in tehnologii noi. Singurul parc tehnologic si stiintific din Romania a fost construit cu o finantare PHARE de 6,5 milioane de euro si ar putea fi sansa de relansare a economiei iesene.

Tehnopolis este un proiect care ar trebui sa atraga firmele sanatoase economic sau mai noi, dar interesate de transferul de inedite tehnologii din laboratoare pe liniile de fabricatie.

Acestea vor lucra pe "terenul" si in sediile oferite de Tehnopolis SA, o societate pusa la cale de Consiliul Local Iasi, impreuna cu cel judetean si cu sprijinul celor mai importante patru universitati ale orasului. Parcul va fi inaugurat la sfarsitul acestei luni si va fi functional inca din vara.

IN COASTA CUG-ULUI. Cand te apropii de Tehnopolis, te frapeaza contrastul intre vechi si nou. Mica "intreprindere" este construita pe un teren de peste cinci hectare, preluat de la vechiul Combinat de Utilaj Greu (CUG), actualul Fortus.

Daca bate foarte tare vantul, din curtea proaspatului edificiu se aud tablele usor desprinse de la imensele hale ale "energofagului" cu clont de metal. Cum ajungi la Tehnopolis? La marginea cartierului CUG, adica la periferia orasului, soseaua ingusta coboara serpuit inspre Combinat. Ocoleste putin.

In stanga e uriasul CUG; alaturi a rasarit, de curand, micul parc, ce se va tot extinde timp de peste un deceniu pe mai mult de 10 hectare. Ajungem la poarta. Inauntru se lucreaza. Primele doua cladiri sunt terminate. Chiar daca finisarile interioare sunt aproape gata, inca se gaseste de lucru in curte. Camioanele intra si ies pe poarta parcului.

SANSA EUROPEANA. Dr. ing. Radu Grigore Grosu, directorul societatii constituite pentru a administra efectiv functionarea parcului, ne plimba mandru pe terenul unde se fac ultimele lucrari pentru inaugurarea unui proiect in care s-a implicat chiar de la primele faze, in urma cu mai bine de 5 ani. Marturiseste ca sansa Tehnopolisului a fost finantarea europeana.

De altfel, chiar in fata Tehnopolisului, alte cateva milioane de euro vor fi cheltuite din fonduri europene pentru constructia unui complex expozitional, o oportunitate in plus pentru parc de a fi identificat si vazut ca un punct de interes atat de oamenii de afaceri, cat si de specialisti.

Radu Grigore Grosu turuie optimist si mandru: "Obiectivele pentru care a fost creat Tehnopolis vizeaza atragerea investitiilor in inalta tehnologie, mentinerea si utilizarea potentialului intelectual, stoparea migratiei cadrelor cu pregatire in domeniul tehnologiei de varf, reconversia rapida a fortei de munca, utilizarea fortei de munca calificate, a capacitatii industriale existente…"

LOCURI DE MUNCA. Radu Grigore Grosu continua prezentarea: "Pana acum s-au realizat peste 300 de contracte cu firme, asociatii industriale, structuri de transfer tehnologic si alte entitati industriale in vederea atragerii de investitori in parc. Avem solicitari de la 15 societati comerciale romanesti, care au si depus documentatia pentru cele 10 locuri din incubatorul de afaceri.

Am realizat si importante legaturi cu persoane, societati, parcuri stiintifice si universitati din mai multe tari, care doresc sa colaboreze", mai spune directorul.

Firmele germane Siemens si Continental si-au manifestat deja dorinta de a-si desfasura activitatea in cadrul parcului. Acestea urmeaza doar sa-si depuna si documentatia in scris. De asemenea, trebuie precizat ca Tehnopolis Iasi are stranse legaturi si cu alte firme germane din zona Saarbrucken, in special cu universitatea din localitate.

Cu totii s-au aratat interesati sa se implice in activitatea viitorului parc stiintific si tehnologic.

Ieseanul este convins ca, o data cu functionarea institutiei, vor fi disponibile cel putin 400 de noi locuri de munca intr-o prima etapa, urmand ca ulterior numarul lor sa ajunga la 2.900.

MOD DE INTREBUINTARE. Lucrarile au inceput in 2002, iar finalizarea primei etape a proiectului va avea loc la 31 mai, anul acesta. Constructia presupune doua cladiri: Duplex si Nucleus, care este "inima" parcului si care se intinde pe o suprafata de circa 1.000 de metri patrati.

Cladirile vor cuprinde spatii pentru productie, birouri pentru firmele de consultanta, cateva incaperi pentru un incubator de afaceri, o sala de conferinte si o sala de intruniri, care poate fi separata in doua sali mai mici. In Duplex vor fi sase spatii, cu suprafete intre 75 si 200 de metri patrati, ce vor fi oferite firmelor interesate.

AVANTAJE. In Nucleus, cladirea cea mai mare si aflata in mijlocul viitorului parc, vor exista spatiile mari de productie. Tot aici vor avea sediile si firmele de consultanta, care vor sprijini activitatea firmelor si vor contribui la dezvoltarea incubatorului de afaceri.

Spatiile expozitionale vor fi oferite gratis, iar cele pentru conferinte si simpozioane vor putea fi inchiriate la sume cu jumatate mai mici decat cele practicate pe piata.

Societatile care vor fi gazduite de parc sunt selectate pe baza ordinelor Ministerului Educatiei. Ele nu trebuie sa aiba litigii cu alte societati, institutii, sa nu aiba pierderi, datorii...

Vor primi spatii cu toate utilitatile, la chirii foarte mici, si vor fi sustinute, pe o perioada de 3-5 ani, de echipe de consultanta, specializate in dezvoltarea societatilor comerciale, vor primi consultanta economico-financiara, vor avea acces la telefon, Internet si fax, in mod gratuit pentru primul an.

Ulterior, toate costurile, inclusiv chiria, vor creste proportional cu dezvoltarea societatii, urmand ca in al 3-lea sau al 5-lea an firmele sa-si desfasoare activitatea pe picioarele lor.

De asemenea, firmele vor avea posibilitatea sa-si prezinte pe site-ul parcului produsele si activitatile pe care le vor desfasura. Parcul mai dispune de sase loturi de teren, care sunt racordate la toate utilitatile ce vor fi oferite societatilor dispuse sa-si construiasca propria lor cladire.

STRICTETE

In urma licitatiei sustinute de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, constructia a fost atribuita unui consortiu format din doua firme, care a inceput realizarea obiectivului conform procedurilor internationale. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a alocat, tot printr-o licitatie, supervizarea proiectului cunoscutei firme Louis Berger.

Cand s-au vazut controlati pas cu pas, constructorii s-au speriat, dar in cele din urma s-au conformat cerintelor UE si au elaborat planuri detaliate si precise. Ei au fost obligati sa descrie exact ce va face fiecare om in fiecare zi.

PROIECTE

Tehnopolis a primit de curand avizul de functionare ca parc stiintific si tehnologic din partea ministrului Educatiei si Cercetarii.

"Va exista un schimb permanent de activitati de cercetare, de lucru cu studentii, o pregatire a lor pentru activitatile de productie si posibilitatea ca ei sa-si dezvolte ulterior activitatea in cadrul societatilor in care vor lucra la diferite proiecte de cercetare", precizeaza Grosu.

Intr-o prima etapa se va pune accent pe domeniile IT si audio-vizual, in faza urmatoare se vor dezvolta proiectele bazate pe biotehnologie, industrie alimentara si altele.

MARCA

"Se stie ca in tarile europene intrarea intr-un parc tehnologic presupune costuri mai mari, dar lumea se bate pentru a obtine loc acolo intrucat este o emblema, un certificat de garantie"

INTERES

"Avem solicitari de la 15 societati comerciale romanesti care au si depus documentatia pentru cele 10 locuri din incubatorul de afaceri. Am realizat si importante legaturi cu persoane, societati, parcuri stiintifice si universitati din mai multe tari care doresc sa colaboreze"

OBIECTIVE

"Tehnopolis vizeaza atragerea investitiilor in inalta tehnologie, mentinerea si utilizarea potentialului intelectual, reconversia rapida a fortei de munca, utilizarea fortei de munca calificate, a capacitatii industriale existente"

Radu Grigore Grosu - director Tehnopolis

de DORU COBUZ, CRISTINEL C. POPA

Bucatari cu diplome UE

Asteptam intr-un hol amenajat pentru profesorii fumatori sa sune de pauza. Inca vreo 15 minute pana sa ma intalnesc cu directorul Grupului Scolar Vasile Madgearu. Cateva profesoare, care nu stiu, dar nici nu ma intreaba ce caut eu printre ele, ba chiar imi zambesc complice, discuta aprins despre vizita pe care o vor face niste profesori din Europa in scoala lor.

"Stai sa vezi ce munca o sa fie acum! Si ce problema o sa avem cu cazarea! Noi, cand am fost in Italia, am stat si trei intr-o camera si a fost foarte bine, ca eram colege...

da’ ei vor sa stea cate unul in camera, vor conditii lux." Se mai vorbeste despre copiii buni care au abandonat cursurile, pentru a-si urma parintii plecati la munca in Spania ori Italia si despre ce inseamna titlul de "scoala europeana" pe care institutia l-a primit cu o zi in urma.

DOMNUL TRANDAFIR. Bine ca suna clopotelul! In doua minute ajung in biroul directorului Teodor Dates. Un profesor care-mi aduce aminte de un personaj dintr-o lectie parcursa in gimnaziu: Domnul Trandafir. Spre deosebire de invatatorul facut erou de poveste de Sadoveanu, Domnul Trandafir al meu e profesor de fizica.

Si e mandru ca scoala pe care o conduce se numara printre cele opt alese – din cele 192 care si-au depus dosarul in 2005 – sa primeasca titlul de "scoala europeana" chiar din mana sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele.

Ce inseamna, de fapt, titlul de "scoala europeana"? "In primul rand, absolventii nostri au diplome direct recunoscute in orice stat din Uniunea Europeana. Mai departe, nu prea se stie. Poate or sa vina si niste fonduri. Dar stiu ca trebuie sa continuam sa derulam proiecte pe fonduri europene", ne spune dom’ director.

Grupul Scolar Virgil Madgearu din Iasi isi pregateste elevii pentru a deveni bucatari, cofetari, ospatari sau lucratori in comert si turism. Meserii "eligibile" in Occident, mai ales ca tinerii isi pot trece in CV stagii de practica in tari straine sau cu profesori de "afara". Lucru posibil datorita unei profesoare de istorie.

Mihaela Turcanasu, cea care a aflat din aproape in aproape cum sta treaba cu proiectele Leonardo, Socrates, Comenius, PHARE. Mai pe intelesul neavizatilor, proiecte finantate in proportie de 80% de UE. "Mare parte din meritul de a fi obtinut titlul de scoala europeana ar trebui sa-i revina profesoarei Turcanasu, pentru ca ea s-a luptat sa derulam proiecte cu UE", o lauda directorul Dates.

UNIUNEA SCRUPULOASA. Greu de "citit" profa de istorie. E o faptura care-ti inspira si blandete, si severitate, are o atitudine prietenoasa, pastrand si subliniind distanta totusi.

Parca singurele trasaturi de caracter clare ca "buna ziua" sunt incapatanarea si meticulozitatea, ghicite din felul in care isi expune parerile, principiile si proiectele pe care le-a "negociat" pentru scoala.

Pana acum a reusit sa duca in strainatate, prin intermediul a patru proiecte Leonardo, Socrates si Comenius, 57 din cei 1.157 de elevi de la Madgearu. S-a bagat in acest carusel, fiindca isi dorea sa vada Europa, dar n-avea bani. A facut-o apoi pentru elevi. A supervizat actiuni in care au fost cheltuiti 35.000 de euro, din care 7.000 au fost suportati de scoala.

Mai greu e cu gasirea partenerilor straini in aceste proiecte. "Majoritatea tarilor UE refuza sa lucreze cu Romania. Le e teama ca suntem saraci, inapoiati, barbari. Insa nu poti obtine un proiect pe bani europeni daca nu-ti gasesti si un partener UE.

Am avut chiar surpriza ca o scoala franceza sa lucreze cu noi, pentru a le arata copiilor de acolo ca viata poate fi si grea", povesteste profesoara Turcanasu. "Cata generozitate pe Uniunea Europeana!", ma mir, intr-o doara.

Profa ma aduce cu picioarele pe pamant: "Da, e generoasa, dar si foarte scrupuloasa, absurd de riguroasa! Am pierdut un proiect PHARE, pentru ca am depasit bugetul pe hartie cu 6 euro. Nici n-au mai deschis dosarul lat de-o palma. Imi dau palpitatii rapoartele financiare. La fiecare ma jur ca e ultimul pe care-l mai fac!"

CHEMATI LA MUNCA

Directorul Grupului Scolar Madgearu, Teodor Dates (foto), este mandru nu atat de titlul obtinut de scoala pe care o conduce, cat de faptul ca elevii au ocazia sa-si testeze cunostintele capatate la cursuri facand practica in Occident. "Unii sunt chiar chemati sa munceasca acolo dupa ce termina scoala. Asta inseamna ca sunt buni pe meserie, deci n-are de ce sa le fie frica de competitie.

Oricum, cei care au trecut prin experienta UE ne-au spus acelasi lucru: "La aia chiar se munceste!"", zambeste hatru directorul Dates.

Tinerii si integrarea

Liceenii din patru judete din Moldova invata, timp de sase luni, ce inseamna Uniunea Europeana si prin ce va trece Romania in procesul de integrare, pe banii UE. Proiectul "TIE – Tinerii si Integrarea Europeana", derulat de Fundatia Pro WOMEN, in parteneriat cu Inspectoratele Scolare Judetene Iasi, Botosani, Neamt si Vaslui, este un proiect PHARE, in valoare de 24.000 de euro.

Beneficiari directi sunt 320 de elevi de clasa a X-a si a XI-a si 16 profesori selectati din 16 licee si grupuri scolare din judetele mentionate.

ARGUMENTE. Am vizitat o astfel de scoala implicata in proiectul "TIE": Grupul Scolar "Constantin Brancusi" din Iasi. Un liceu "de cartier", cu internat, frecventat de tineri nici bogati, nici saraci, dar foarte prietenosi si deschisi spre comunicare, dupa cat de repede au "acaparat" reporterul.

Am purtat un meci conversational cu tinerii, pe teme legate de integrare, globalizare, cetatenie europeana, pastrarea traditiilor, eliminarea identitatii nationale, locuri de munca in Occident dupa 2007. Si-au demonstrat ca nu degeaba participa la "orele de educatie UE": raspunsurile lor au fost mereu argumentate, obisnuiti fiind cu tehnica dezbaterilor, impusa de proiect.

Tinerii au constituit si un club, pe care l-au botezat "Be UnitEd", si au realizat deja doua buletine informative despre activitatile lor. In vara, cei mai buni dintre ei vor merge intr-o tabara, alaturi de colegii lor din celelalte judete, in care isi vor demonstra cunostintele despre Uniunea Europeana. (Dana Ciobanu)

PARTENERI

EurActiv (Stiri, politici europene & actori UE online)

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti

Tele’M