Expertii saluta apelul Europei privind crearea unei zone de comert liber in Balcani, insa multi croati vad in aceasta propunere renasterea spectrului fostei Iugoslavii. Un comentariu publicat de Drago Hedl pentru Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

Comisarul pentru extindere a Uniunii Europene, Ollie Rehn si presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Baroso intentioneaza sa viziteze Croatia pe 15 si 16 februarie pentru a spori presiunile asupra Zagrebului pentru a se alatura astfel unei zone de comert liber in Balcanii de vest.

Comisia Europeana doreste ajungerea la un acord in privinta acestei zone care ar include Croatia, Serbia si Muntenegru, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si Albania, acord ce ar urma sa fie semnat in prima jumatate a anului, pentru a intra ulterior in vigoare in 2007.

Planul nu este primit cu bucurie de catre croati, majoritatea dintre acestia vazandu-se in viitor in Europa si nu in Balcani. Se estimeaza ca totusi premierul Ivo Sanader va ajunge la un compromis pe marginea acestui proiect, in schimbul sustinerii de care se bucura Croatia pe parcursul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.

Croatii resping ideea unei zone de comert liber in primul rand pentru ca o considera o incercare de resuscitare a fostului stat iugoslav, de care Croatia s-a separat in 1991 in urma unui razboi scurt, dar singeros.

Faptul ca alcatuirea geografica a zonei de comert liber este aproape aceeasi cu cea a fostei Iugoslavii (mai putin Slovenia dar cu Albania in plus) a alimentat temerile cum ca ceea ce se ascunde in spatele ideei este o agenda politica ce are drept obiectiv reinfiintarea Iugoslaviei formata in urma primului razboi mondial.

Consiliul Ministerial al UE a aprobat acest plan in cadrul unei sedinte din 2 februarie a.c. Totusi, Uniunea Europeana va lua o decizie finala cu ocazia unei intalniri pe tema Balcanilor de vest ce va avea loc la Salzburg, in Austria, pe 10 si 11 martie.

In cazul in care Croatia va accepta aceasta idee, guvernul de la Zagreb risca nasterea unor tensiuni publice majore.

Un sondaj publicat de Vecernji List, cel mai important cotidian al Croatiei, indica faptul ca 45,3% dintre respondenti considera ca initiativa „impinge Croatia spre un fel de noua Iugoslavie", in timp ce 22,2% au fost de acord. Peste 30% dintre respondenti nu si-au exprimat nici o parere.

Sanader a acordat putina importanta discutiilor despre o noua Iugoslavie, insa a incercat sa estompeze avantul propunerilor sugerand o extindere a Acordului central european de comert liber (CEFTA).

Croatia face parte deja din CEFTA, iar Sanader a propus ca aceasta organizatie sa accepte in randurile sale Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru, Macedonia, Albania si chiar Moldova.

Premierul spera ca propunerea sa va avea castig de cauza in fata acuzatiilor opozitiei potrivit carora accepta fara rezerve orice propunere de la Bruxelles.

„Sanader a facut o miscare tactica propunand extinderea CEFTA ca o alternativa la formarea unei zone de comert liber in Balcanii de vest," a declarat unul dintre consilierii acestuia pentru Balkan Insight, buletin saptaminal editat de BIRN.

„Totusi, este constient de faptul ca trebuie sa accepte ideea [unei zone de comert liber] astfel incat incearca sa o vanda intr-un alt pachet, mai acceptabil," a adaugat aceeasi sursa.

Ante Djapic, presedintele Partidului Drepturilor din Croatia, HSP, a declarat ca aceasta tara a facut deja destul in privinta cooperarii regionale acceptand sa isi uneasca sursele de energie si sa armonizeze activitatile politienesti.

„Crearea unei zone de comert liber in Balcanii de vest ar fi pasul urmator catre o uniune monetara si vamala si nu este nevoie sa explicam ce inseamna acest lucru in practica," a declarat Djapic, al carui partid este al treilea din tara ca importanta.

Totusi, nu toti liderii partidelor de opozitie se opun planului. Ivica Racan, fost premier si lider al social-democratilor a catalogat ca fiind nefondate previziunile unei „noi Iugoslavii" care ar inghiti Croatia, spunand ca astfel de discutii se bazeaza pe temerile populatiei neinformate.

Racan a declarat ca un acord de comert liber cu fostele republici iugoslave ar fi in avantajul membrului cel mai inaintat din punct de vedere economic din acest grup. „Croatia va avea dificultati in a-si vinde produsele in tarile dezvoltate, astfel incat un tratat economic cu tarile vecine este in interesul nostru," a declarat Racan.

Vorbind din partea Comisiei Europene, Rehn a evitat orice discutie despre Iugoslavia, spunand ca scopul este acela de a crea o singura piata care sa fie destul de mare pentru a atrage investitii straine mai mari. „Acesta ar consolida pozitia regiunii," a declarat acesta in cadrul stirilor TV din Croatia din data de 1 februarie.

Analistul economic Milan Gavrilovic este de aceeasi parere cu Racan, spunand ca existenta unui comert liber regional nu ar insemna reinfiintarea statului iugoslav. De asemenea, acesta nu ar implica in mod necesar si crearea unei uniuni vamale si nici chiar a unui flux liber al muncii.

„In definitiv, este la fel ca CEFTA," a afirmat acesta. „Dar este mai usor sa le vinzi croatilor extinderea CEFTA decat ideea potrivit careia Croatia ar deveni o parte a unei zone de comert liber in Balcanii de vest," a adaugat Gabrilovic.

Populatia zonei in discutie este de aproximativ 24 de milioane de persoane, volumul schimburilor comerciale dintre statele Balcanilor de vest ridicandu-se la 2,5 miliarde de dolari in anul 2004, reprezentand o crestere de 50% fata de anul anterior.

Acordurile comerciale ale Croatiei cu Serbia si Muntenegru au crescut cel mai mult. Valoarea bunurilor tranzactionate de cele doua state a fost de 267,4 milioane de dolari in 2003 si 434,8 milioane de dolari in 2004.

Expertii afirma ca, in calitate de cea mai avansata economie din regiune, Croatia ar beneficia de pe urma unui acord de comert liber. Produsul intern brut al Croatiei pe cap de locuitor este de 6220 de euro – de peste noua ori mai mare fata de media regionala de 2000 de euro.

In Bosnia, care are o economie saracita, acesta atinge doar 1730 de euro.

Croatia inregistreaza un surplus in ceea ce priveste valoarea bunurilor tranzactionate cu alte cateva state europene, in afara de statele invecinate, Serbia si Muntenegru si Bosnia si Hertegovina.

Economistul Vladimir Gligorov aminteste ca majoritatea tarilor din regiune au semnat deja cateva acorduri bilaterale de comert. Acesta spune ca un acord ar trebui sa inlocuiasca diversele tratate bilaterale, iar o zona de comert liber ar accelera procesul de aderare al regiunii la Uniunea Europeana.

„Croatia trebuie sa isi asume un rol de conducere in acest proces," a declarat Gligorov.

„Spre deosebire de anumiti politicieni, economistii observa avantajele unei zone de comert liber in Balcanii de vest," a declarat Zeljko Lovrincevic, reprezentant al Institutului Economic din Zagreb. „Croatia ar beneficia de pe urma alaturarii la o astfel de asociatie asa cum fac intotdeauna tarile cu tehnologii avansate."

Lovrincevic a evidentiat faptul ca zona vestica a Balcanilor este o piata cheie pentru cei mai de succes exportatori de produse alimentare din Croatia, precum Podravka, Kras si Agrokor. Guvernul ar trebui, de asemenea, sa analizeze initiativa Comisiei Europene cu toata seriozitatea.

Traducere de Lucian Gavril