Perceptia romanilor cand vine vorba despre evolutia tarii este total diferita. Peste 50% din cetatenii de rand sunt de parere ca tara merge intr-o directie gresita in timp ce aproape 70% din parlamentari sunt de parere ca directia este una buna.

Acestea sunt cateva din datele ultimului sondaj realizat de Gallup Romania la cererea fundatiei Horia Rusu, sondaj ce evidentieaza de asemenea si reticenta romanilor in a-si deschide o afacere dar mai ales preferinta acestora pentru un loc de munca prost platit dar sigur in defavoarea unuia mult mai bine platit dar care ar putea sa le dea batai de cap.

Perceptia asupra directiei de evolutie a Romaniei este una negativa, 56%dintre cei intervievati considerand ca in tara noastra lucrurile merg intr-o directie gresita. Aceasta perceptie este foarte strans legata de starea de nemultumire fata de modul in care respondentii traiesc in prezent (74% sunt nemultumiti).

Opinia eliteipolitice difera foarte mult de opinia populatiei, 69% considerand ca directia in care merg lucrurile este una buna, 26% apreciind ca este una gresita.

Privind in urma, 42% dintre respondenti apreciaza ca viata le este mai proasta decat acum un an, in timp ce 40% considera ca este la fel. Doar 17% considera ca viata li s-a imbunatatit, comparativ cu un an in urma.

Nivelul optimismului in randul populatiei este si el relativ scazut: 32% apreciaza ca vor trai mai prost peste un an, 30% considera ca va fi la fel, in timp ce 25% estimeaza ca va fi mai bine.

Nivelul de incredere in oameni, considerat ca element de baza pentru

dezvoltarea unor mecanisme si relatii economice eficiente, este foarte scazut: mai mult de jumatate dintre respondenti afirma ca nu se poate avea incredere in cei mai multi dintre oameni (62%). Aceasta atitudine nu difera semnificativ in functie de varsta sau alte caracteristici demografice.

Doar 9% intentioneaza sa-si porneasca o afacere proprie in anul urmator, in conditiile in care 10% au deja o afacere. Motivele invocate pentru lipsa de interes de a porni o afacere sunt, in principal, legate de lipsa banilor (67% din cazuri) si lipsa cunostintelor si abilitatilor de a porni si conduce o afacere (8%).

Analizand democratia din Romania, doar 16% se declara multumiti, in timp ce 45% se declara nemultumiti. In ceea ce priveste economia de piata, situatia este similara: 12% multumiti si 48% nemultumiti.

Orientarea spre nou caracterizeaza aproximativ o treime din populatie, in timp ce 65% prefera in viata de zi cu zi lucrurile obisnuite si nu ceea ce este nou. In ceea ce priveste utilizarea banilor, 89% dintre respondenti prefera sa o faca in acord cu un plan bine stabilit.

61% dintre respondenti considera, in mare masura, ca in viata este

bine ca omul sa se calauzeasca dupa obisnuinta, iar 75% sunt de parere ca e mai bine sa ai salariu mic, dar sigur, decat unul mare, dar nesigur. Sondajul releva, astfel, existenta unui conservatorism destul de accentuat la nivelul populatiei, predominand o atitudine de rezistenta la schimbare si de aversiune fata de risc.

Respondentii au fost rugati sa dea un punctaj de la 1 la 10, in functie de masura in care sunt de acord cu o afirmatie sau opusul acesteia, fiecare situandu-se la unul din capetele axei.

Precautia ne fereste de neplaceri

Se poate observa ca majoritatea respondentilor considera ca strategia cea mai buna in viata este sa fii precaut (60% punctaj intre 1 si 5) inainte de a face schimbari importante, in timp ce doar 36% apreciaza ca realizarile in viata nu pot fi atinse decat daca actionezi cu indrazneala.

Un alt aspect pe care cercetarea si-a propus sa-l identifice este viziunea asupra rolului statului in societate. Astfel, respondentii au fost rugati sa aleaga intre o afirmatie in care responsabilitatea individului primeaza si o a doua afirmatie, in care statul trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru bunastarea cetatenilor. 57% au ales

punctaje mai apropiate de afirmatia individualista, iar 40% au ales varianta etatista.

Perceptia statului ca principal responsabil pentru bunastarea cetatenilor este mai des intalnita in cadrul persoanelor cu varste peste 55 ani, cei care au absolvit cel mult scoala generala, si cei cu venituri mici. De asemenea, se remarca o pondere mai mare a valorilor etatiste in Muntenia, fara Bucuresti.

Reprezentantii elitei politice au optiuni mult mai pronuntate in favoarea individualismului, 78% considerand ca indivizii ar trebuie sa isi asume mai multa responsabilitate pentru bunastarea lor.

Egalitatea dintre veniturile oamenilor este un aspect mentionat cu diverse intensitati de 71% dintre respondenti, iar ideea ca diferentele intre venituri ar trebui sa fie mari intrucat astfel se incurajeaza eforturile individuale, este sustinuta de doar aproximativ un sfert dintre respondenti.

Optiunea pentru egalitatea veniturilor este mai des intalnita in randul persoanelor cu varste peste 55 ani (20%), in timp ce tinerii cu varste pana in 34 ani se exprima intr-o mai mare masura in favoarea diferentelor, ca mecanism de stimulare a competitiei.

Totusi, aceasta atitudine nu caracterizeaza mai mult de 33% dintre tineri. Alte categorii, in randul carora valorizarea diferentelor intre venituri este mai mare, sunt: persoanele cu studii medii sau superioare, cu venituri peste medie pe luna si cele ce locuiesc in orase mari.

Explicatia prevalentei orientarii egalitariste la nivelul opiniei publice rezida, foarte probabil, in modul in care sunt percepute inegalitatile sociale din Romania.