Legile sigurantei nationale vor intra in dezbatere la sedinta de miercuri a Guvernului. Consilierul primului ministru pe probleme de securitate nationala, Marius Oprea a declarat pentru HotNews.ro ca, in cel mult doua zile, Executivul va lua o decizie in ceea ce priveste pachetul de legi privind siguranta nationala.
Istoricul Marius Oprea si, totodata, consilierul premierului sustine ca daca nu vor fi modificari esentiale la proiectul de lege, cerute de membrii Guvernului, actul normativ urmeaza sa fie postat pe site si apoi trimis spre dezbatere in Parlament.
De asemenea, Oprea a declarat pentru HotNews.ro., ca la varianta finala a proiectului de lege privind siguranta nationala si-au adus contributia atat societatea civila cat si reprezentantii Guvernului.
“Toate nemultumirile societatii civile si toate notele pe care acestea le-a adus au fost luate in considerare cand s-a format pachetul de legii. Am munict doua luni la el, dar am reusit sa tinem cont de opinia societatii civile” a explicat Oprea.
Comparativ cu pachetul de legi propus de palatul Cotroceni, cel al Guvernului a adus modificari semnificative menite sa controleze activitatea serviciilor secrete. In acest context, Oprea nu a ratat ocazia sa arunce sageti catre Presedintie.
“Discutia din CSAT, sub coordonarea consilierului Claudiu Saftoiu a fost neconstitutionala si asta pentru ca CSAT nu are drept de initiative legislative, iar secretizarea propunerilor legislative care au ajuns la comisiile parlamentare pune multe semmne de intrebare”.
Perioada de dezbatere pe site a pachetului de legi va dura cel putin 30 de zile, iar cel mai probabil legile serviciilor vor fi supuse adoptarii in toamna acestui an.
Publicarea proiectelor de lege privind siguranta nationala a fost si este un eveniment generator de dezbatere publica, in conditiile in care secretizarea initiala de catre presedintele Traian Basescu a generat numeroase suspiciuni si atacuri politice.
Presedintele si-a asumat public varianta din prezent a acestor acte normative, recunoscandu-si implicarea in definitivarea legilor. Pe de alta parte cele mai puternice atacuri si critici la adresa proiectelor si implicit a lui Basescu au venit din partea celor care i-au fost sau trebuiau sa-i fie parteneri: PNL si societatea civila.
Modificarile controversate din pachetul de legi propus de Cotroceni se refera la faptul ca ofiterii de informatii vor fi exonerati de orice raspundere materiala, civila si penala daca, prin exercitarea atributiilor de serviciu, au cauzat vatamari unor persoane ori le-au prejudiciat patrimoniul.
O alta prevedere foarte controversata este cea a statutului economic al serviciilor secrete. Presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Renate Weber a sesizat acele articole care dau posibilitatea SRI si SIE de a-si infiinta firme sub acoperire.
Weber a atras atentia ca este o incalcare flagranta a economiei de piata, a egalitatii de sanse si a regulilor concurentei. Prin informatiile pe care le detin, serviciile secrete devin un concurent neloial, un actor economic de rang superior care poate controla piata.
Renate Weber a atins si un alt subiect care a trezit numeroase controverse; cel al statutului si al atributiilor ofiterilor de informatii. Conform prevederilor cuprinse in proiectele de lege, acestia capata o imunitate sporita, intrecand la acest capitol de acum proverbiala imunitate parlamentara.
Astfel, ofiterii de informatii nu pot fi retinuti, arestati, perchezitionati, nici macar in situatia flagrantului (asa cum se intampla in cazul parlamentarilor sau al magistratilor), fara acordul sefilor.
Semne de intrebare si nemultumiri ridica si acele prevederi care dau dreptul agentului de informatii aflat in misiune sa incalce proprietatea privata sau sa foloseasca bunuri aflate in proprietate privata.
Desi legea permite acordarea de despagubiri pentru cei afectati in mod colateral de activitatea de informatii, totusi distinctia dintre spatiul public si spatiul privat este destul de neclara.
La randul sau, Guvernul a prezentat, la sfarsitul lunii iulie, spre dezbatere o lege cadru a sigurantei nationale. Societatea civila a criticat faptul ca Exectivul a prezentat proiectul de lege incomplet si ca a preluat multe din modificarile propuse de Cotroceni.
