Pilotii de supersonice din Romania apara glia cu cele mai vechi avioane de lupta din Europa si au cele mai mici salarii din Alianta.
Esti la 10.000 de metri deasupra pamantului. Romania e la picioarele tale si o parcurgi dintr-o privire. Costumul, care te strange in chingi de otel, impiedica sangele sa-ti fuga din creier si sa te lase inert ca o gaina beata.
Ochii ti se dau peste cap si nu-ti mai auzi propriile vorbe. Mana dreapta e pe mansa, stanga strange maneta de gaz ca pe ultimul lucru stabil pe lume. Traiesti o senzatie pe care nici pilotii de supersonice n-o experimenteaza oricand: tocmai depasesti viteza sunetului. Esti intr-un MiG 21 si a venit momentul sa tragi cu putere de maneta de catapultare, ca altfel habar n-ai ce naiba cauti acolo.
Cam asa visezi dupa ce ai fost in vizita la Baza Militara 86 de la Fetesti. Senzatii tari, ceasuri multe de bord, inscrisuri rusesti si comenzi de zbor in engleza, viteza si cuvinte de neinteles pentru cineva care pune prima data piciorul in "tara" pilotilor de vanatoare.
2.800 de dolari ora de zbor
Prietenii de pe liniile comerciale ii ironizeaza: "Cand mai veniti pe la noi sa arati cu MiG-ul?". Tara isi pune nadejdea in ei, fie in caz de razboi, fie ca sa descurajeze avioanele care ne survoleaza neautorizat spatiul aerian.
Ei au ales sa devina piloti de supersonice pentru ca asta e varful aviatiei in orice tara, si spun ca n-ar da o ora de zbor cu un supersonic pe nimic altceva. Ora aia e cea mai costisitoare din bugetul Armatei romane: costa 2.800 de dolari.
Romania a cumparat ultimele 200 de MiG-uri 21 in anii ‘80. Nu se stie cat or fi costat atunci, dar pilotii sunt siguri ca Nicolae Ceausescu a trimis poporului prieten rus multe vagoane cu unt si cascaval in schimbul uzinelor zburatoare.
Zborul pe ele era la fel de costisitor si inainte de ‘89. Intr-o misiune de maximum o ora si jumatate, un MiG consuma 2,5 tone de combustibil. De aceea, pilotii isi numarau orele de zbor pe degetele de la o mana.
"S-a preferat pregatirea unui segment redus de piloti, pe care sa se puna bazele, iar ei zburau cel mai des. Restul vedeau rar avioanele. Dupa ‘89, cand s-a dat drumul la resurse si la zboruri, au cazut pe capete, pentru ca erau nepregatiti", recunoaste fostul pilot Vasile Serbanescu.
Situatia nu difera azi. Doar numarul avioanelor s-a injumatatit si sunt oarecum modernizate. Daca vezi cum arata un MiG 21 Lancer nu-ti vine sa crezi ca zboara si poate sa apere glia la nevoie.
