Un diplomat occidental imi spunea cu citeva saptamini in urma ca spera ca alegerile europarlamentare sa se tina totusi la termen. Si asta nu pentru ca se astepta la mari dezbateri pe teme europene ci din ratiuni strict interne.

Pe o scena politica mai confuza ca niciodata in ultimii 17 ani, care adesea frizeaza absurdul, cind credibilitatea presei e in cadere libera, cind nici macar cei care comanda sondajele de opinie nu le iau pe de-a intregul in serios, e mare nevoie de un test electoral real.

Ca sa stim cum stam cu adevarat, ca sa afle si oamenii din institutiile statului, din justitie si din administratia publica, care este cota de sprijin autentica de care se bucura principalii actori politici ai momentului.

Numai ca este limpede ca nu vom avea parte de astfel de clarificari. Decizia premierului privind aminarea alegerilor europarlamentare e deja luata, fiind batura in cuie in baza unor intelegeri de culise, si nu se va schimba in ciuda participarii presedintelui la sedinta de guvern.

O decizie care, aflam in ultimul moment, ar putea chiar si ea singura duce la evolutii dramatice dupa ce i s-a transmis presedintelui oficial ca nu are ce sa caute astazi la Palatul Victoria.

Traian Basescu vrea sa participe la sedinta cu pricina pentru a fi in situatia de a putea demonta la fata locului justificarile construite de primul ministru pe acest subiect si de a puncta o data in plus la nivelul opiniei publice.

In plus, prezenta sa va tine sub presiune echipa ministrilor PD incurajind o atitudine mai transanta si mai critica a acestora si fata de decizia anuntata de Calin Popescu - Tariceanu si fata de stilul arogant in care el le-a spus partenerilor din Alianta D.A. ca daca nu le convine decalarea alegerilor pentru Parlamentul European nu au decit sa treaca in opozitie.

Justificarile primului ministru pentru mutarea euroalegerilor in toamna sint atit de neconcludente incit chiar si cei mai infocati suporteri ai sai din mass media se simt stinjeniti. De vina, spune el, ar fi doua referendumuri virtuale si temerea ca nu se vor dezbate cum trebuie subiectele de interes european.

Altfel spus ni se livreaza pe banda rulanta un lung sir de gogosi politice, care de care mai gogonate, in incercarea de a masca agenda reala a diferitelor grupuri de interese care domina in acest moment discursul public. Ideea ca viata noastra politica s-ar calma pina in toamna e evident utopica. Din contra, sansele sint ca situatia sa fie si mai tensionata peste citeva luni.

Cit despre temele electorale, ele vor fi in mod covirsitor, asa cum se intimpla mai peste tot pe continent, unele interne. E greu de crezut ca marile subiecte europene, de la Constitutie la strategia de extindere a Uniunii Europene, politica energetica, relatiile cu Rusia sau cele transatlantice, vor ajunge altfel decit intimplator pe agenda dezbaterilor din campanie.

Justificarile sint cu atit mai jenante cu cit, iata, bulgarii au decis sa mute alegerile lor invers, din toamna in luna mai. Pina la urma semnalul prost dat atit in interior cit si in exterior nu e atit acela ca alegerile europarlamentare se vor face spre sfirsitul anului 2007 ci faptul ca ele se amina fara nici nu fel de motivatie serioasa.

O observatie dintr-un editorial aparut recent, aceea ca premierul se comporta de parca ar pluti undeva deasupra partidelor politice, descrie foarte inspirat situatia absurda in care s-a ajuns in prezent pe scena politica romaneasca.

In mod formal executivul condus de Calin Popescu - Tariceanu nu are in prezent nici o majoritate stabila si nici un aranjament tipic de guvern minoritar, cel putin nu unul pe fata.

El se mentine doar gratie unui paienjenis de aranjamente oculte in care un rol de pivot pare sa-l joace Dan Voiculescu, fostul director general al principalei intreprinderi de comert exterior a Securitatii comuniste, actualmente om de afaceri, mogul media si presedinte de partid. Atunci cind Romano Prodi a pierdut un vot in Senat el si-a dat demisia.

Nu a fost o motiune de cenzura ci doar un vot pe o chestiune de politica externa: prelungirea mandatului fortelor armate italiene trimise in Afganistan. Exista insa, dincolo de constringerile reglementate constitutional, cutume care se respecta in politica.

In schimb votul dat in Senatul Romaniei impotriva Ministrului Justitiei, ceea ce oricit de creativ am interpreta lucrurile inseamna pierderea sprijinului parlamentar al guvernului Tariceanu, nu l-a clintit nici macar un milimetru pe primul ministru. Acesta da de altfel senzatia ca nu este dispus sa plece de la Palatul Victoria nici daca s-ar prabusi toata Romania in jurul sau.

O criza politica de tipul celei din Romania trebuia sa duca de mult la alegeri anticipate, chiar daca o Constitutie disfunctionala ingreuneaza mult un astfel de proces din punct de vedere tehnic. Asa se intimpla in mod normal in politica unde mai trebuie sa opereze si simtul onoarei si cel al responsabilitatii.

Nu numai ca acest lucru nu s-a intimplat ci chiar si demersul de clarificare a raporturilor de pe esicherul politic autohton pe care l-ar fi oferit alegerile europarlamentare din mai este expediat catre sfirsitul anului.

Dar de ce vor atit de mult liberalii condusi de Calin Popescu - Tariceanu si aliatii lor conjucturali din PSD, PRM si PC sa amine europarlamentarele in toamna ? Explicatia cea mai raspindita e aceea ca promotorii deciziei ar sta prost in sondaje. Lucru probabil adevarat in cazul tuturor cu exceptia PNL. Cel putin in acest ultim caz in mod normal efectul va fi exact invers celui scontat.

Partidul se va eroda si mai tare. Si e greu de crezut ca strategii care roiesc in jurul premierului, de la Dorel Sandor la cei adusi de peste ocean, nu realizeaza acest lucru. Si atunci care sint calculele ? Cel mai probabil e vorba de o abordare in doi pasi. Primul e eliminarea PD-ului din guvern.

De aceea si declaratiile agresive ale premierului, mai ales din utima perioada, la adresa democratilor. Aproape o invitatie deschisa la plecarea din guvern. Iar daca nu vor pleca acum se va merge oricum pe o restructurare a executivului care va trebui insa sincronizata cu suspendarea presedintelui.

Si daca ne luam dupa siguranta cu care se exprima zilele trecute pe acest subiect Nicolae Vacaroiu se pare sa aranjamentele sint avansate si din acest punct de vedere.

Rostul unor astfel de manevre e pina la urma destul de transparent. Coalitia antiprezidentiala ad hoc PNL - PSD - PRM - PC vrea ca ele sa aiba loc fara PD in executiv, si mai ales fara un reprezentant al PD in fruntea Ministerului Internelor si Administratiei si fara Monica Macovei la Justitie.

Artizanii acestor menevre cred probabil ca asaltul mediatic intens de discreditare a presedintelui si aliatilor sai coroborat cu demararea unor controale si presiuni ale institutiilor statului asupra politicienilor din PD ar fi mult mai usor de derulat in conditiile in care potentialii lor adversari sint complet indepartati de la toate pirghiile de putere.

Ceea ce, spera ei, va duce in final la decredibilizarea lui Traian Basescu si a principalilor sai aliati.

Se intra astfel insa intr-un joc cu mare potential de explozie. Cu atit mai mult cu cit nu mai exista nici un fel de sperante de aplanare a conflictului. Premierul pare sa functioneze pe pilot automat si nu are cum sa mai dea inapoi chiar si daca ar dori-o.

Numai ca desi atit el cit si colaboratorii sai apropiati ar putea sa se autofelicite pentru „barbatia” cu care i-au transmis presedintelui un refuz oficial la solicitarea sa de a participa la sedinta de guvern de astazi atunci cind va veni decontul electoral, pentru ca acesta va veni la un moment dat, s-ar putea ca zimbetul sa le inghete pe buze.

Pentru ca s-a atins deja un prag de iritare a opiniei publice care ar putea avea efect de tsunami la viitoarele alegeri.

Alexandru.Lazescu@ZiaruldeIasi.ro