Dunarea este unul dintre fluviile cele mai amenintate din lume.

O spune organizatia de mediu World Wide Fund for Nature (WWF), al carei raport „World’s Top 10 Rivers at Risk“ sustine ca indiguirile, lucrarile de infrastructura, poluarea, pescuitul excesiv si schimbarile climatice sunt principalii factori care ameninta sa afecteze ireversibil 10 dintre cele mai importante fluvii de pe glob.

Dunarea este singurul fluviu din Europa mentionat in raportul WWF, celelalte noua fluvii fiind La Plata si Rio Grande / Rio Bravo (America), Nilul-Lacul Victoria (Africa), Murray-Darling (Australia), Yangtze, Mekong, Salween, Gange si Indus (Asia).

Conform raportului citat, 80% din zonele umede ale Dunarii s-au pierdut in ultimii 200 de ani din cauza interventiilor umane: indiguiri, canalizari, proiecte de regularizare, desecari; acestea au cauzat modificari semnificative si ireversibile pe 78% din lungimea fluviului.

In cadrul Retelei Europene de Transport (Trans-European Network for Transport - TEN-T), sunt deja prevazute noi lucrari de infrastructura pe Dunare, care presupun si eliminarea pragurilor, pentru imbunatatirea navigatiei. In Romania, astfel de lucrari ameninta doua zone principale, unde este planificata si distrugerea pragurilor, prin adancirea albiei fluviului.

Aceste zone includ sute de insule naturale pe o distanta de 500 km., de-a lungul granitei dintre Romania si Bulgaria; de asemenea, este in pericol si o zona intre Calarasi si Braila (aprox. 200 km.), unul dintre ultimele locuri de depunere a icrelor pentru sturioni.

Cei 1000 km ai Dunarii, de la Portile de Fier la Marea Neagra, reprezinta ultima portiune in care fluviul mai curge liber si, conform WWF, una dintre cele mai importante 200 de zone naturale din lume.

    Exista solutii prin care se poate intensifica navigatia pe Dunare, fara a distruge bogatiile naturale si fara a pune in pericol serviciile si beneficiile pe care le genereaza ecosistemele acvatice.

Pasul cel mai important este sa adaptam navele la conditiile morfologice ale fluviului, nu fluviul la cerintele tehnice ale navelor - Dr Orieta Hulea, coordonatorul programului Coridorul Verde al Dunarii Inferioare al WWF

Lucrarile de adancire a albiei ameninta sa distruga nu numai zonele umede si biodiversitatea, inclusiv resursele piscicole de care depind locuitorii din lungul Dunarii, dar si sa coboare nivelul panzei freatice, periclitand accesul la apa potabila pentru 20 milioane de oameni din bazinul fluviului.

Continuarea distrugerii zonelor umede va conduce la probleme majore in ceea ce priveste managementul inundatiilor si va reduce cantitatea de nutrienti care se filtreaza in mod natural; aceasta va determina necesitatea investirii unor sume importante pentru construirea unor facilitati pentru tratarea apelor reziduale.