In ciuda legilor pe care primaria le-a dat in acest sens, numarul proprietarilor de caini care se apleaca dupa rahatul lasat de acestia pe caldaram e invers proportional cu cantitatea totala, la nivelul de oras, a acestuia din urma.
Exista in primarie o directie speciala, menita sa rezolve aceasta problema, insa fie din lipsa de personal, fie de timp sau sange rece, trotuarele cartierelor bucurestene sunt marcate de la un cap la altul.
Un calcul hazardat, dar care ar putea fi adevarat
Piata de hrana pentru animale a fost estimata in 2006 la aproximativ 30 de milioane de euro, conform unui studiu realizat de Revista Piata. La un cost mediu pe kilogram de trei euro, rezulta o cantitate de de mancare de aproape 1000 de tone.
Daca eliminam pisicutele - despre care se stie ca sunt foarte scrupuloase in obiceiurile lor, ramanem cu 500 de tone de hrana pentru catei.
Si tot prin acest calcul, daca alocam Bucurestiului o cota de 20% din totalul hranei, vandute ramanem cu 100 de tone de mancare de animale vanduta numai in Bucuresti.
Sa zicem ca nu e o cantitate foarte mare. Insa transformata in rahat, situatia devine puturoasa rau. Si asta fara sa luam in calcul resturile de la masa de seara, pe care uneori catelusii le mai primesc pe post de aperitiv.
Cum e in alte parti
Cateii n-au nici o vina. Ei isi fac datoria de a nu face mizerie in casa, iar in momentul in care dau de aer liber - nu mai stau la discutii.
In alte orase mari, situatia e mult mai grava pentru proprietarii de animale. Spre exemplu, in Paris, la nivelul anilor 2000, municipalitatea chleltuia aproape 5 milioane de euro anual pentru eliminarea celor 15 tone de rahat pe care pudelii francezilor ii lasau pe trotuar.
Vina pare sa-i apartina fostului primar Jaques Chirac, care a refuzat sa introduca amenzi pentru posesorii de catei din Paris. Aflase el din sondajele de opinii ca proprietarii de caini votau partidul sau.
In schimb, a elaborat unul din cele mai inovative sisteme de curatare a trotuarelor: infiintarea unui pluton de motociclisti care se plimba pe strazi si cu ajutorul unor aspiratoare curata trotuarele acolo unde-i cazul.
Incepand cu anii 2000, noul consilier pe probleme de mediu din cadrul primariei Paris a dus o campanie de constientizare a populatiei in acest sens, a impartit in mod gratuit saculeti pentru strans, si apoi a introdus niste amenzi mult prea mari si pentru Franta. Nu s-au mai dat statistici ulterioare, insa se pare ca metoda a functionat.
La New York, situatia e similara. Posesorii de caini primesc o amenda cuprinsa intre 50 si 100 de dolari pentru fiecare "maresal" lasat de catel pe strada.
Exista totusi lopatele si-n Bucuresti
Sa revenim insa la Bucuresti. Cartierul Tineretului. Ora 8 dimineata. Doamna de 50 de ani, dalmatian fetita, intrebari despre saculet.
“Am, da' astazi am uitat sa-l iau de acasa”.
Cetatean pe margine revoltat de situatie. “Domne, nu numai ca trebuie sa-l ia de pe strada, dar trebuie sa-i bagam si la intretinere. Ca face baie, curata cu aspiratorul dupa el, deci ce sa mai... apa, curent”.
Plecam spre alta zona. Ora 9, Calea Calarasilor. Domn destul de tanar, proprietar de boxer puiut si evident mirat si botos.
Spre surprinderea noastra, scoate din buzunar lopatica si o punguta. Domnul scotea. Nu era folosita, insa probabil ca nu se plimba de nebun cu ea in buzunar.
Asadar, fara sa mai lungim povestea, proprietarii de animale ar trebui sa curete dupa catei si toata lumea ar fi fericita. Mai putin cetateanul care avea o problema cu calculul intretinerii.
0
0
