Incalzirea globala a ajuns un subiect dezbatut de toate natiunile. Cu totii stim ce ne asteapta: temperaturi insuportabil de mari, topirea calotei glaciara si cresterea nivelului marilor in viitorul apropiat. Publicatia Live science prezinta cateva fenomene pe care le traim deja, desi nu stim ca au drept cauza incalzirea globala.
Pe primul loc in topul efectelor incalzirii globale se afla incendiile de padure. Oamenii de stiinta spun ca aceste incendii au legatura cu temperaturile mai ridicate si topirea timpurie a zapezii.
Cand primavara vine mai devreme, zonele de padure devin uscate si raman asa mai mult timp, marind riscul sa se aprinda.
Distrugerea completa a ruinelor. Pe tot globul, templele, asezarile stravechi si alte monumente care au apartinut civilizatiilor disparute au trecut pana acum testul timpului, insa incalzirea globala a inceput nu le ocoleste nici pe ele. Cresterea nivelului marilor si vremea capricioasa a inceput sa le distruga.
Inundatiile au distrus deja situl Sukhothai, vechi de 600 de ani, care a fost pe vremuri capitala regatului Thai.
Un alt fenomen este inaltarea muntilor. Desi nu se observa cu ochiul liber, Alpii si alte lanturi muntoase s-au inaltat treptat in ultimele secole din cauza topirii ghetarilor din varful lor. De mii de ani, greutatea acestor ghetari a presat asupra suprafetei pamantului cauzand coborarea lor.
Cand au inceput sa se topeasca ghetarii, greutatea a fost ridicata si incet incet au revenit la normal. Cum incalzirea globala grabeste topirea acestor ghetari, muntii se inalta rapid.
Se mareste viteza satelitilor. Emisiile de dioxid de carbon, una dintre principalele cauze ale incalzirii globale, produc un efect ciudat. Aerul din stratul superior este foarte rarefiat, dar miscarea moleculelor incetineste satelitii, fiind necesar ca inginerii sa intervina periodic pentru a-i repozitiona pe orbita.
Ajun aici, dioxidul de carbon are ca efect reducerea miscarii moleculelor si drept urmare satelitii se misca mai repede.
Supravietuiesc numai cei care se adapteaza. O data cu primaverile timpurii, plantele renasc mai repede, iar pasarile care asteapta sa migreze pot ramane fara hrana. Cele care isi pot reseta ceasul intern au o sansa in plus ca puii lor sa supravietuiasca, transmitand informatia in codul genetic pentru urmatoarea generatie.
Un alt efect este disparitia lacurilor. Aproximativ 125 de lacuri au disparut din zona arctica in ultimii zeci de ani. Cercetarile care s-au facut in privinta apei disparute arata ca pamantul de sub lacuri s-a dezghetat, iar apa s-a infiltrat in pamant, secand lacurile.
Zona arctica infloreste. Plantele din zona arctica de obicei prinse in gheata o mare parte din an, au probleme acum, cand gheata se topeste primavara devreme. Plantele par nerabdatoare sa creasca. Cercetatorii au descoperit mai multa clorofila in solurile noi, fata de cele vechi, de unde reiese un bum biologic in zona arctica, in ultimii ani.
Alergii grave. Vi se pare ca in ultimii ani, primavara, nu va mai puteti opri din stranutat si va lacrimeaza ochii? Daca-i asa, puteti da vina si pe incalzirea globala. In ultimii cateva zeci de ani, din ce in ce mai multi oameni sufera de alergii de sezon si de astm.
Cum se schimba stilul de viata si nivelul de poluare, oamenii devin mai vulnerabili la factorii alergeni pe care ii inspira.
Cu cat sunt mai mari nivelul dioxidului de carbon si temperaturile asociate cu incalzirea globala, cu atat plantele infloresc mai devreme si produc polen. Cu cat factorii alergeni sunt produsi mai devreme, cu atat sezonul alergiilor tine mai mult.
