Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au reusit prin motivarea in cazul Zambaccian sa intoarca lupta impotriva marii coruptii in punctul zero. Ei considera ca toate dosarele penale care au ajuns deja in instanta si in care sint inculpati fosti ministri trebuie anulate si anchetele reluate de la capat.

In urma motivatiei Inaltei Curti, in dosarele lui Adrian Nastase si Miki Spaga ramin valabile doar interceptarile telefonice, in timp ce audierile de martori trebuie reluate. Surse judiciare spun ca martori-cheie, precum Ioan Paun, Sergiu Sechelariu sau Genica Boierica isi pot schimba depozitiile.

Judecatorii Inaltei Curti au refuzat sa disjunga faptele de care este acuzat lui Adrian Nastase, desi unele erau facute in calitate de ministru, altele de sef de partid. Recursul procurorilor in fata completului de 9 judecatori poatre dura si doua luni de zile.

In Zambaccian ramin valabile doar interceptarile

Actele intocmite de procurori dupa inceperea urmaririi penale trebuie refacute in totalitate, fiind valabile doar cele instrumentate inainte de aceasta. Consecinta deciziei Inaltei Curti este ca DNA trebuie sa reia toate declaratiile martorilor si ale invinuitilor luate dupa inceperea urmaririi penale, sa refaca audierile si confruntarile.

Mai mult, chiar si anumite documente si inscrisuri ridicate ar putea sa nu mai fie considerate probe, la fel si interceptarile telefonice sau de orice alta natura efectuate dupa declansarea urmaririi penale. Surse judiciare spun ca inclusiv expertizele, constatarile si prezentarile de materiale nu mai sint valabile.

In viziunea magistratilor pot constitui probe doar interceptarile si inscrisurile ridicate inainte de inceperea urmaririi penale. Refacerea dosarului poate fi reluata numai dupa ce Comisia prezidentiala, actualmente desfiintata, isi reia activitatea.

Martorii cheie isi pot schimba depozitiile

Surse judiciare sustin ca dosarul Zambaccian, cu peste 60 de volume, ar putea fi ingropat, din cauza ca martorii isi pot schimba depozitiile, iar confrutarile nu mai pot fi refacute. „ Au fost mereu presiuni pe unii martori, iar in noile conditii acestea vor creste si ne asteptam la schimbarea depozitiilor.

Acest lucru va ingreuna mult refacerea probatoriului, iar in unele cazuri ar putea fi chiar imposibil”, spun sursele citate.

In rechizitoriu exista peste 300 de martori, din care 100 au fost citati in proces.

Martori-cheie sint considerati Ioan Paun, fost consul al Romaniei la Beijing, prin intermediul caruia Nastase trimitea banii pentru achizitionarea diferitelor bunuri, Ioan Donca, fost ambasador in Mongolia, Soiman, seful Vamii din Bacau, cel care a recunoscut ca marfurile veneau din China pe numele lui Nastase, dar mai ales fostul secretar de stat Sergiu Sechelariu, a carui firma a ridicat

blocul din Zambaccian.

Spre furia lui Nastase, la un moment dat Sechelariu s-a intors impotriva fostului sau sef, care nu-i achitase facturile, si a dat declaratii care l-au inculpat, ca de altfel si Irina Jianu, Cristina Popa si Emilia Otel.

Din confruntarile dintre acesti martori si din declaratiile altora, unii aflati sub acoperire ( sa nu uitam ca unul dintre acesti martori sub acoperire a fost atacat cu motorina in timpul audierilor) au reusit procurorii sa constituie dosarul.

Urmeaza Zambaccian 2 si matusa Tamara

Decizia Curtii Supreme va constitui precedent si in celelalte doua dosare care au fost retrimise procurorilor. In Zambaccian 2, dosar in care Adrian Nastase este invinuit ca a cumparat terenul de 700 mp pe care si-a construit blocul la un pret de 25 de ori mai mic decit cel al pietei, un martor important este fostul deputat PSD, Gabriel Bivolaru, cel caruia i-a apartinut initial terenul.

Potrivit unor surse judiciare, Bivolaru, condamnat la 5 ani inchisoare, ar fi dat declaratii extrem de importante in dosar, pentru a obtine reducerea pedepsei, si pe care acum nu este exclus sa le schimbe.

In matusa Tamara, principalul martor este Genica Boerica, cel care i-a intermediat lui Ioan Melinescu, fostul director al Oficiului pentru Prevenirea Spalarii Banilor, contactul cu Adrian Nastase.

Boerica a relatat procurorilor despre intilnirile Nastase-Priboi-Melinescu si despre mita oferita pentru distrugerea documentului incriminator pentru Nastase despre depunerea in numerar a 400.000 dolari in contul Danei Nastase. In schimbul declaratiilor Genica Boerica a fost eliberat din inchisoare intr-un dosar, iar acum o saptamina a fost scos din arestul preventiv in alt dosar.

Judecatorii ICCJ au refuzat sa disjunga dosarele

In dosarul Zambaccian, Adrian Nastase este trimis in judecata pentru mai multe infratiuni, dintre care doar unele au fost facute in calitatea sa de fost ministru, deci ar intra sub incidenta deciziei Inaltei Curti si a Curtii Constitutionale, altele fiind, in opinia procurorilor, facute in calitate de sef de partid.

Acuza de luare de mita, de exemplu, se refera la functia de ministru, dar santajul, la cea de sef de partid.

In sedintele de judecata de la Inalta Curte, procurorii DNA au cerut disjungerea, astfel incit doar o parte a dosarului sa fie reluat, dar judecatorii au refuzat, preferind sa blocheze pentru un termen nedefinit intreaga cauza.

Un predent periculos care poate favoriza infractorii

Magistratii sustin in motivare ca decizia din aceasta vara a Curtii Constitutionale trebuie sa se aplice retroactiv, chiar daca ancheta impotriva lui Nastase a inceput in 2006.

La acea vreme, Legea raspunderii ministeriale, care fusese modificata in concordanta cu cerintele Comisiei Europene, prevedea ca avizul special al presedintelui nu se aplica si in cazul fostilor ministri, care puteau fi cercetati ca oricare alt cetatean.

Astfel, faptul ca procurorii care il anchetau pe Nastase respectau legea in vigoare la acea vreme, pare sa nu mai conteze pentru judecatori.

Decizia magistratilor produce un precedent periculos, pentru ca, spun juristii, orice exceptie de neconstitutionalitate admisa intr-un proces, poate duce la aplicarea retroactiva a unei legi.