Edmond Niculusca, despre centrul vechi din Bucuresti: Lista cladirilor cu risc seismic nu reflecta realitatea, dezastrul va fi mult mai mare. Plus: cum uratesc centrul istoric termopanele, polistirenul si contoarele de pe fatade

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 23 octombrie 2017, 10:20 Actualitate | Administratie Locala

Edmond Niculusca
Foto: Facebook
Cladirile noi din centrul Bucurestiului nu au o arhitectura de calitate si nu respecta regulamentul zonelor protejate, sunt doar o forma de mutilare a tesutului istoric, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro Edmond Niculusca, fondatorul asociatiei ARCEN, un ONG care face inventarul zonelor protejate (unde se afla cladiri vechi, valoroase) din Bucuresti.

Primaria Capitalei trebuia sa faca acest inventar si sa stabileasca ce se poate construi in aceste zone inca de acum 20 de ani, insa acest lucru nu s-a intamplat, asa ca initiativa a fost preluata de mediul privat. Intre timp insa, prin derogari de regulamentul de urbanism, in aceste zone s-a demolat masiv si s-au construit cladiri mult mai inalte si masive care nu respecta caracterul acestor zone.

Chiar daca nu va avea valoare de regulament, studiul facut de ARCEN va fi o radiografie a centrului orasului: ce cladiri vechi si valoroase s-au demolat, ce s-a construit nou, cat de mult afecteaza cladirile noi zona respectiva si ce s-ar putea construi aici, ca sa nu fie afectat tesutul vechi, care da identitatea orasului.

Asociatia ARCEN a finalizat inventarul pentru zona protejata Calea Mosilor si a colectat date din alte 9 zone protejate. Cele mai amenintate zone sunt: Calea Mosilor, IC Bratianu, Magheru, Calea Calarasilor,  Traian, Coltei si Mamulari, iar cel mai amenintat patrimoniu este cel modernist, spune Edmond Niculusca. Cele mai grave probleme cu care se confrunta zonele protejate sunt: polistirenizarea, tamplaria PVC, mansardarea haotica cu cateva etaje, dar si lipsa consolidarilor.

"Poate ca daca s-ar reglementa mai clar ca anumite zone trebuie sa creasca in inaltime, fiindca este posibil ca orasul sa aiba nevoie sa creasca in inaltime, poate ar trebui reglementat mai bine cum facem supraetajarea, cat creste in inaltime orasul, cu ce tip de materiale, de interventii si atunci poate ca am avea o dezvoltare de calitate a arhitecturii contemporane in interiorul zonelor protejate. Regulamentele de zona protejata nu vorbesc despre o conservare 100% a patrimoniului, ci de pastrarea peisajului identitar al orasului", spune Edmond Niculusca.

Pe langa acest proiect, Edmond Niculusca este cunoscut publicului pentru celebrele tururi culturale "Cu bastonul Prin Bucuresti", care aduna in fiecare saptamana sute de oameni, dar si pentru nocturnele de poezie contemporana de pe bd. Magheru.

Catiusa Ivanov: Cand ati inceput inventarul zonelor protejate si de ce v-ati apucat sa-l faceti?

Edmond Niculusca:
Ne-am apucat sa colectam date din sase zone protejate, in primavara, in martie 2017, pentru ca ar fi trebuit facut acest lucru inca de acum 20 de ani. Se fac in curand 20 de ani de cand Primaria Capitalei a aprobat regulamentul de zone protejate. Bucurestiul este impartit in 98 de zone protejate cu regulamente specifice pentru fiecare zona, dar nicio autoritate a statului, fie ca este Primaria Capitalei, fie ca este Directia de Cultura Bucuresti, fie ca este Ministerul Culturii sau Institutul National al Patrimoniului, niciuna dintre aceste institutii nu are informatii despre ce se afla in interiorul acestor zone. Avem de multe ori situatii in care se demoleaza cladiri si se constata in timpul demolarii de catre specialisti sau oameni pasionati de patrimoniu ca acele cladiri ar fi trebuit conservate/clasate. Stim cu totii ca tesutul istoric al municipiului Bucuresti este foarte avariat/mutilat/demolat/devastat, dar este o parere generala, din avion, nu exista suficiente date despre ce se intampla in zonele protejate. Acest inventar al celor 98 de zone protejate va face o radiografie completa a tesutului istoric intre 2017 si 2020. Vom face fise de inventar pentru fiecare imobil, de pe fiecare strada, din fiecare zona protejata, ajungand sa avem undeva la 15.000 de fise de inventar cu 22 de informatii specifice si o serie de cateva zeci de mii de fotografii. Pentru aceasta operatiune ne bazam pe voluntari, pana la 300 de oameni.

CI: Ce zone ati inventariat pana acum si ce ati descoperit acolo?

EN:
Am colectat intai date din zone precum Calea Mosilor, Caimatei, Mantuleasa, Hristo Botev, Calea Dorobantilor, cateva parcelari interbelice - Parcelarea Blanc, Parcelarea Edilitatea, Tesatoria Mecanica - Ioanid, si am inceput acum evaluarea acestor zone colectate. Noi numim inventariere dupa ce le-am colectat si analizat. In acest moment este inventariata complet zona protejata Calea Mosilor. De ce aceasta? Pentru ca este una dintre cele mai vulnerabile zone protejate din Bucuresti.

CI: Ce ati descoperit acolo?

EN:
In primul rand, am descoperit in toate zonele protejate faptul ca aproape nu se respecta regulamentele de zona protejata. Am descoperit ca regulamentele de zona protejata au mari hibe, sunt facute de multe ori cu copy - paste. De exemplu, fragmente de reglementare de la bd. Carol sunt puse cuvant cu cuvant la Calea Dorobantilor. Sunt doua probleme majore care afecteaza zonele protejate, care mutileaza tesutul istoric: polistirenizarea caselor care sunt sau nu monumente istorice, dar sunt cladiri vechi, distrugerea tamplariei originale printr-o confuzie  voita sau nu a faptului ca termopanul nu inseamna si tamplarie PVC. Mai este o problema care ar putea fi rezolvata mai simplu si este intalnita peste tot: bransamentele de gaze si de electricitate care mutileaza fatadele cladirilor si ale monumentelor istorice. Legea monumentelor istorice nu permite sa se amplaseze pe fatada bransamente de gaze, de electricitate, de telecomunicatii. Asta se intampla fiindca probabil o lege a sigurantei la incendiu permite altfel de reglementari si se bat cap in cap cu Legea monumentelor. Mai sunt aparatele de aer conditionat care mutileaza fatadele. O mare problema este consolidarea, restaurarea si starea de conservare in general a cladirilor.

Am mai descoperit un lucru ingrijorator: se estimeaza ca sunt undeva la 14.500 de imobile in zonele protejate. Lista cladirilor cu risc seismic are 3.500 de cladiri incadrate in diverse clase de risc. Am descoperit, ne-am dat seama colectand date din zona protejata Hristo Botev, ca mai multe de jumatate din acel bulevard de secol XIX nu este expertizat seismic si ca se vede cu ochiul liber ca sunt cladiri interbelice inalte, de P+5, P+9 care vor avea sigur probleme la urmatorul seism. Ceea ce inseamna ca lista cladirilor cu risc seismic nu reflecta realitatea, iar dezastrul va fi mult mai mare. Din nou, autoritatile nu stiu care este situatia.
Pe Calea Mosilor am mai descoperit ca lipsesc numere. Parcela nr. 70 nu exista. Nu exista in documente, numarul, nu exista fizic. De ce se intampla asta, nu stim, dar vom face o cercetare.

CI: Cam cate cladiri valoroase au fost demolate din zonele pe care voi le-ati inventariat?

EN:
Pot sa raspund la Calea Mosilor, sunt circa 10 parcele unde sunt terenuri virane, ceea ce este destul de mult. Calea Mosilor are undeva la 100 de imobile. Din cele 100, 31 sunt monumente istorice si foarte multe sunt cu risc seismic, cu risc de prabusire. Parerea noastra este ca aici este o situatie particulara si ar trebui tratata in mod deosebit. In primavara, am facut o colectare pilot, un proiect in care sa invatam cum sa colectam date. Din aceasta toamna incepem sa colectam aplicat zonele cele mai vulnerabile. Zonele pe care noi le consideram cele mai vulnerabile sunt, dupa Calea Mosilor, zona protejata - de la Piata Romana la Piata Unirii, Calea Calarasilor, care este un tesut istoric mutilat sau devastat si nu este clar daca se propune sau nu spre demolare conform unor planuri mai vechi ale Primariei Capitalei, zona protejata Traian - un tesut istoric mutilat in totalitate, zona protejata Coltei, zona protejata Mamulari, care are 5 sau 8 case, dar care este foarte importanta pentru memoria Capitalei - un rest de tesut nedemolat de Ceausescu, dar care se afla intr-o stare grava de degradare si care se poate pierde prin nepasare. Ne-am dat seama colectand date ca este in pericol foarte mare categoria de patrimoniu modernist. Pe de o parte, fara exceptie aproape, patrimoniul modernist are probleme de structura, sunt foarte multe cladiri clasate cu risc seismic, sunt supuse  polistirenizarii si isi pierd total valoarea. Aplicarea polistirenului distruge esenta patrimoniului modernist. Este si categoria de patrimoniu care pune cel mai mult in pericol viata oamenilor fiindca sunt cladiri inalte. In acelasi timp este foarte valoros, in fond, Bucurestiul are cea mai mare densitate de patrimoniu modernist din Europa si este dupa Tel Aviv. In cadrul inventarului nostru, la aceasta categorie, vor fi si cele mai multe propuneri de clasare. Pe langa colectarea de date, stabilirea urgentelor, propunerea unor modificari in regulamentul de zona protejata, vom face si o serie de propuneri de clasare.

CI: Aud foarte des sintagma "De ce va agitati atat de mult cu patrimoniul din Bucuresti, noi nu ne comparam cu Viena, cu Londra, nu avem cladiri atat de valoroase". Cat de valoros este de fapt patrimoniul construit pe care noi il avem?

EN:
Cred ca tocmai aici este cheia. Zonele protejate vorbesc despre specificul Bucurestiului. Noi nu ne ocupam in acest inventar de cladirile monument istoric, noi ne ocupam de tot ansamblul construit din centrul Bucurestiului. Poate ca nu are cladiri la fel de valoroase ca Parisul, ca Londra, Viena, dar avem un peisaj cultural cu totul inedit care ar putea fi pus in valoare si protejat tocmai prin regulamentele de zona protejata. Aceste regulamente - unele sunt mai bune, altele mai putin clare - despre asta vorbesc, cum conservam esenta orasului istoric. Tot pe Calea Mosilor, toate cladirile noi, fara exceptie, nu respecta regulile care afecteaza cel mai mult peisajul. Scrie foarte clar in regulament: fara suprafete vitrate, sticla, otel, placaje ceramice, se pastreaza tipul de materiale care nu afecteaza paisajul. Ce avem pe Calea Mosilor, langa biserica Razvani, de pilda? O cladire de sticla cu placaj de ceramica, cu bare de alumini, care evident mutileaza tesutul istoric. Nu avem cladiri foarte valoroase, dar avem ansambluri inedite, care dau valoare orasului.

CI: O alta sintagma pe care o aud in mod repetat este ca iubitorii de patrimoniu blocheaza dezvoltarea orasului, ca nu doresc sa se construiasca nimic in aceste zone, sa se pastreze totul ca acum 200 de ani, lucru imposibil in zilele noastre. Ce s-ar putea construi in zonele protejate ca sa existe un echilibru intre conservare si dezvoltare?

EN:
La inventar lucreaza voluntari, arhitecti si vor lucra intr-o faza viitoare si specialisti. In afara de colectarea de date si de tot ce facem noi vom putea face si propuneri de ameliorare a acestor regulamente. O problema foarte des intalnita in tesuturile traditionale, cum este Mantuleasa, Caimatei, Calea Dorobantilor, sunt supraetajarile mascate prin mansarde care mutileaza si casele si tesutul in ansamblu. Avem in zona Mantuleasa o cladire cu parter inalt de secol XIX cu o mansarda de trei etaje. Poate ca daca s-ar reglementa mai clar ca anumite zone trebuie sa creasca in inaltime, fiindca este posibil ca orasul sa aiba nevoie sa creasca in inaltime, tocmai ca sa fie mai populat centrul si sa decongestionam periferia, poate ar trebui reglementat mai bine cum facem supraetajarea, cat creste in inaltime orasul, cu ce tip de materiale, de interventii si atunci poate ca am avea o dezvoltare de calitate a arhitecturii contemporane in interiorul zonelor protejate. Regulamentele de zona protejata nu vorbesc despre o conservare 100% a patrimoniului, ci de pastrarea peisajului identitar al orasului.
O casa vagon, desi sunt tot mai rare, poate ca ar putea sa aiba parte de o interventie contemporana de calitate care sa pastreze pe de o parte curte, acel parter vagon si sa existe si o supraetejare de calitate.

CI: Cum ai califica ce s-a construit pana acum in zonele protejate, constructiile noi?

EN:
Din ce am vazut - Hristo Botev, Caimatei, Mosilor, Pitar Mos, Icoanei, nu exista interventii de calitate care sa fi adus un plus, asa cum scrie peste tot - la toate interventiile noi se spune ca vor aduce o plus valoare zonei protejate, sunt doar o forma de mutilare a tesutului istoric.

CI: Ce veti face mai departe cu acest inventar?

EN:
Acest inventar va fi in primul rand o arhiva fotografica si de date statistice foarte clare pentru Bucurestiul istoric in perioada 2017-2020. Ar putea deveni instrument de lucru, asa cum am vorbit cu diversi specialisti cu care am lucrat ca sa incepem acest proiect, instrument de lucru pentru Directia de Cultura Bucuresti, pentru Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, pentri Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, pentru a se verifica ce este in teren, ca sa nu mai vina arhitectul comanditarului cu fotografiile lui, ci sa aiba acces direct la aceasta baza de date, pentru ca acest inventar va fi public. Ar putea fi un instrument de lucru si pentru Primaria Capitalei, daca ar vrea sa-l foloseasca. Vor exista 14.500 de fise de inventar, dar si 98 de fise de zona protejata care vor atentiona pentru fiecare zona protejata ce urgente sunt, ce riscuri sunt, ce propuneri de ameliorare a regulamentelor exista si o serie de solutii.  De pilda, nu doar polistirenul este o solutie pentru reabilitarea termica. O sa facem si o serie de propuneri de clasare si corectam si lista monumenetelor istorice pe Bucuresti, fiindca sunt si monumente istorice care nu mai exista din anii '80.

CI: Cum crezi ca s-au implicat autoritatile - Primaria Capitalei - pana acum in protejarea patrimoniului construit si ce ar trebui sa faca in viitor ca lucrurile sa mearga mai bine?

EN:
In anul 2015 s-au dat 100 de PUZ-uri cu derogari de la regulamentele zonelor protejate. In primul rand, nu ar mai trebui facute aceste derogari. Si sunt sigur ca daca ar fi fost mai multi oameni in Directia de Cultura Bucuresti si in Primaria Municipiului Bucuresti s-ar fi dat si mai multe PUZ-uri. Avem 100 de PUZ-uri pentru ca sunt institutii ineficiente, dar riscul de distrugere ar fi si mai mare daca institutiile acestea ar fi eficiente. In primul rand, ar trebui respectate asa cum sunt, imperfecte, aceste regulamente de zona protejata pentru ca  patrimoniul este o resursa neregenerabila a orasului, iar mutilarea de multe ori este ireversibila. Ce ar trebui sa faca autoritatile? Ar trebui sa respecte legea.


CI: Foarte multi oameni considera ca daca au o casa de patrimoniu au de fapt o pacoste pe cap si oricati bani ar investi acolo, tot nu va fi buna pentru locuit sau pentru un business. Care este valoarea economica a patrimoniului? Cum poate fi utilizat in asa fel incat sa aduca bani fara a fi demolat si a se construi ceva mai masiv in loc?

EN:
Cred un lucru si noi vom avea o initiativa la finalul acestui an, legat de un cartier din Bucuresti. In primul rand revitalizarea zonelor istorice nu se face neaparat prin consolidari sau restaurari. Ele sunt o etapa. O sa incercam un proiect pilot prin care sa demonstram ca daca se interconecteaza toate lucrurile bune care sunt intr-o zona istorica, acel cartier se reactiveaza si devine profitabil si din punct de vedere economic. Stiu ca patrimoniul este vazut ca nefiind o resursa ci un obiect de bagat bani inutil. Bucurestiul istoric poate produce foarte multi bani de fapt tocmai pentru ca este atipic peisajul, pentru ca tesutul istoric este inedit si daca zonele istorice, cladirile vechi ar fi reactivate cultural, intr-un mod inteligent, ele ar putea sa produca bani ca apoi acestia sa fie investiti in consolidari. Nu trebuie intai sa consolidam, iar apoi sa atragem oameni. Putem incepe si invers.

CI: V-ati gandit la o zona anume?

EN:
Da, zona Icoanei. Aceasta are cel mai mare potential cultural sau unul dintre cele mai mari. Sunt institute culturale, un cinematograf, librarii. Daca toate lucrurile acestea se interconecteaza si creste traficul in cartierul istoric, se dezvolta si partea financiara. In fond am facut o incercare de proiect pilot de acest tip la "Noaptea Muzeelor", cand am pus in legatura scoala Centrala si Rezidenta Scena 9, aflate la o distanta de 200 de pasi. Ce s-a intamplat in acea noapte? Tot cartierul era plin, magazinele erau pline si iata cum pentru cateva ore acea zona a devenit vie si se intamplau lucruri acolo. In fond despre asta este vorba.


CI: Povesteste-mi cateva lucruri despre acele trasee culturale pe care voi le organizati "Cu bastonul prin Bucuresti". Au avut un succes incredibil...



Cu bastonul prin Bucuresti; Foto: ARCEN;

EN:
Deja de 8 ani facem aceste trasee prin Bucuresti. Asta a fost forma prin care am crescut interesul bucurestenilor fata de oras. Suntem deja tot mai multi oameni. In vara aceasta erau 500 de oameni in strada la multe tururi, saptamana de saptamana, oameni care inteleg situatia orasului, care inteleg cat de importanta este conservarea Bucurestiului istoric si care sunt gata sa se implice in salvarea acestui patrimoniu. De asta proiectul "Catalog Bucuresti" este de fapt o alta etapa dintr-un parcurs de schimbare a mentalitatilor. In 2010, cand am inceput tururile "Cu bastonul prin Bucuresti" nimeni nu era  interesat de oras. Foarte putini oameni erau sensibili si interesati de problemele orasului. Astazi sunt tot felul de initiative legate de oras. Nu am facut altceva prin aceste tururi, pe care o sa le continuam, fiindca mai avem zone de aratat, decat i-am convins pe bucuresteni ca orasul istoric merita salvat. Acum fiind convinsi atat de multi oameni, trebuie sa folosim aceasta forta, fiindca exista o forta extraordinara in numarul mare de oameni care inteleg despre ce este vorba si sa gasim un sens, iar Catalog Bucuresti este o forma de implicare civica foarte concreta fiindca nicio institutie nu are forta sa trimita 120-300 de oameni pe teren. Noi am reusit sa facem asta si este important ca exista aceasta dorinta de implicare.



CI: Voi mai aveti un proiect foarte frumos, serile acelea de poezie contemporana pe bd. Magheru. Din pacate stiu ca s-a terminat destul de prost si ati primit o amenda pentru organizarea acestui eveniment. Ce s-a intamplat acolo?



Nocturnele de poezie contemporana de pe bd. Magheru; Foto: ARCEN;

EN:
Organizam nocturnele de poezie contemporana pentru ca ARCEN are trei directii de activitate de fapt, memoria orasului, micro comunitatile si ceea ce noi am numit ideile in dialog, adica serile de filozofie, poezie sau lucruri contemporane care pot naste dezbateri. Nocturnele de poezie contemporana sunt o imbinare a activitatii noastre pentru ca ele se intampla pe bd. Magheru, deasupra orasului, dintr-un motiv care are legatura si cu orasul. Aducem un public foarte mare intr-o zona centrala a orasului care acum este pur si simplu golita, dezafectata, sau la Rezidenta Scena 9, in cartierul Icoanei, unde din nou se incearca o reactivare a unui spatiu istoric. Facem reactivarea unui spatiu istoric sau a unui loc prin intermediul unui fenomen contemporan - poezia contemporana. Si acest proiect este un fenomen fiindca sa se inscrie 300 de oameni in 15 minute la un eveniment de poezie contemporana este ceva. Sigur, este un miraj acolo, esti deasupra orasului, sub cerul liber si asculti poeziei in mijlocul Bucurestiului. Ce s-a intamplat, nu la ultima nocturna, ci cu doua inainte sa se incheie editia a treia a nocturnelor a fost ca am primit o amenda de 1500 lei pentru tulburarea ordinii publice. Noi am considerat ca este un abuz din partea politiei, motiv pentru care am contestat in justitie amenda. Am primit amenda fara ca politistii sa constate daca este sau nu muzica pe acoperis, au refuzat sa urce, ne-au cerut buletinul, au spus 500 de lei amenda, au refuzat sa scrie de ce refuz sa semnez procesul verbal si cand ne-am dus la posta sa ridicam documentul de la politie ne-am trezit ca avem de fapt 1500 lei amenda pentru organizarea acestor nocturne pe care ei le-au considerat in procesul verbal petrecere cu muzica si bautura.

CI: Dar a fost muzica si bautura?

EN:
Sigur ca este muzica intre poeme, dar am explicat de mai multe ori, la ora 23.15 se incheiase tot evenimentul, iar politia a venit la 23.50 si nu a vrut sa constate ca nu mai este muzica pe acoperis si oricum nu era muzica tare. Este greu de crezut ca aveam o muzica atat de puternica care sa faca fata galagiei de pe bulevardul Magheru care depaseste norma legala de zgomot.

CI: Cati oameni au venit anul acesta la nocturnele voastre de poezie?

EN:
Undeva la peste 3000 de oameni.


Citeste mai multe despre   






















​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

4208 vizualizari

  • -3 (7 voturi)    
    da ceva la baza .....sau pareri? (Luni, 23 octombrie 2017, 10:46)

    gicutotala [utilizator]

    Am mai descoperit un lucru ingrijorator: se estimeaza ca sunt undeva la 14.500 de imobile in zonele protejate. Lista cladirilor cu risc seismic are 3.500 de cladiri incadrate in diverse clase de risc. Am descoperit, ne-am dat seama colectand date din zona protejata Hristo Botev, ca mai multe de jumatate din acel bulevard de secol XIX nu este expertizat seismic si ca se vede cu ochiul liber ca sunt cladiri interbelice inalte, de P+5, P+9 care vor avea sigur probleme la urmatorul seism. Ceea ce inseamna ca lista cladirilor cu risc seismic nu reflecta realitatea, iar dezastrul va fi mult mai mare
    • -4 (10 voturi)    
      shhh (Luni, 23 octombrie 2017, 12:17)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui gicutotala

      Nu te pune cu "expertii" mediatizati. Ei STIU. :D
  • +6 (8 voturi)    
    NUMAI TZATZA FIREA... (Luni, 23 octombrie 2017, 11:02)

    schroedinger [utilizator]

    Nu este interesata de Bucuresti.
    Pentru ea Bucuresti-ul este o vaca de muls si atat!
  • -4 (14 voturi)    
    mda (Luni, 23 octombrie 2017, 11:37)

    Nevermind [utilizator]

    O noua stea in nascare pentru "protejarea" Bucurestiului, inca un oeng de facut bani. Ca va mai place sa va pupati intre voi, amestecand teme/cladiri REALE cu unele inchipuite... O mai puneti si voi de niste granturi, un piscot si o eventuala cariera politica, nicu shordan style.

    "Zona" Mamulari zici? Adica aia in care ai 2-3 cladiri intr-adevar de patrimoniu, incadrate in totalitate de blocurile lui ceausescu? Pai de ce sa limitam dezvoltarea acolo? Hai sa demolam si odioseniile de blocuri comuniste, nu? Bine, eu as incepe cu blocurile in care stau oengistii si as declara zonele ca fiind protejate, ca sigur acolo au fost case vechi, deci valoroase in integralitate. Dormiti si trageti apa zilnic pe istoria orasului... ntz ntz ntz.

    Daca tot ai facut poze pe Traian, poate-mi scoti si rrrromii dintr-o locatie unde stau prin bunavointa statului roman, a justitiei in dependente si a unor oengeuri latratoare. Sigur ai muncit facand o poza cu ea. Nu e cladire de patrimoniu, dar nu pot interveni sa o repar si folosesc. Te bagi, oengistule?

    Ce-mi plac mie "progresistii" astia cu legea-n gura, dar care sa nu li se aplice si lor, apropo de seratele unde se combina baietii studiosi cu posesoarele de pisici, ambele categorii suferind de lipsa personalitate, alta decat cea inchipuita.
  • +5 (15 voturi)    
    de oameni de-astia avem nevoie (Luni, 23 octombrie 2017, 11:43)

    codo [utilizator]

    Cata inconstienta la autoritati si cetateni deopotriva, sa isi lase urbea in paragina si sa nu isi vada propriile interese ! Numai de ar mai rabda cutremurul pana isi baga romanul mintile in cap sa isi aleaga alti conducatori.
  • +9 (13 voturi)    
    ... (Luni, 23 octombrie 2017, 11:43)

    a.nonim [utilizator]

    In sfarsit ridica cineva si problema patrimoniului modernist. Zeci de vile si blocuri interbelice sunt mutilate an de an si nimeni nu face nimic. Multa lume crede ca o cladire e monument doar daca are coloane grecesti si arcade. In realitate ceea ce face Bucurestiul cu totul special este arhitectura interbelica.
    Iar primaria pune si ea umarul, blocul ARO (Patria) demolat, hala Laminor trasnformata in mall (cand e locatia perfecta pentru un Muzeu Tehnic), etc. Deja arhitectura post-modernista din perioada post-belica a disparut aproape complet (vezi cazul Gloria sau Favorit), unii o confundau cu arhitectura stalinista asa ca trebuia sa dispara. Acum urmeaza si cea interbelica.
    Tel Aviv a avut aceeasi problema insa au gasit la timp resurse si au reusit sa salveze mare parte din patrimoniu. Ma tem ca noi nu doar ca nu avem resurse, ci ne lipseste mai ales simtul estetic, atrofiat pana la disparitie incepand din anii 80. Deja avem trei generatii de "bucuresteni" pentru care spoiala si termopanul de plastic reprezinta standardul suprem de frumusete. Mi-e greu sa cred ca se mai poate face ceva, pentru ca totul pleaca de la cetatean, de la calitatea omului.
  • +2 (12 voturi)    
    Bravo (Luni, 23 octombrie 2017, 11:52)

    Vade Retro [utilizator]

    Firea ar trebui sa il angajeze pe Dl. Niculusca, in loc sa dea bani pe mizerii.
  • +13 (13 voturi)    
    hehe (Luni, 23 octombrie 2017, 12:26)

    404.8 [utilizator]

    1.Bucurestiul nu are PUG valid.Exista niste prelungiri care vin din negura timpului, toate ilegale si cu miros infractional. Ca atare, toate autorizatiile emise sunt usor ilegale.

    2.Dat fiind faptul ca Bucurestiul este cea mai mare aglomerare urbana in calea seismului vrancean, ar trebui ( din minim bun simt) :
    2.1 un aviz al unui specialist in seismologie la fiecare proiect nou care primeste autorizatie de construire.
    2.2 autorizatii de punere in siguranta la toate cladirile care figureaza in clasa 1 de risc seismic.faptul ca locatarii/propietarii nu vor/nu au bani nu ar trebui sa se rasfranga asupra altora.

    Nimeni nu face nimic in acest sens.

    3.Nu exista cadastru digital pe tot Bucurestiul. E un fapt intretinut in asa fel incat "stiu ei cine" sa traga foloase. In text semnaleaza si "oengistul" ca nu exista fizic numere de parcele in zone protejate.E simplu de inchipuit de ce si cum pot sa apara sau sa dispara.

    4.Este evident faptul ca va veni un seism identic sau mai puternic celui din 1977. Nimeni nu stie sa spuna cate din fatadele astea de sticla, cladirile inalte si medii facute din materiale relativ noi vor rezista.

    Deci: Sa fim clari, cel mai bun verificator de proiecte din Romania ( de departe si de foarte mult timp ) este seismul vrancean.Va arata cine a trisat si cine a fost corect in materie de constructii ( indferent cum sunt ridicate, cine le-a ridicat si cum le-a proiectat).
    Sa astepti sa vina " verificatorul" fara sa faci nimic sau fara macar sa-ti pui problema daca poti face ceva si sa actionezi cate putin macar, este crima cu premeditare.
    • +1 (1 vot)    
      Lamuriri (Luni, 23 octombrie 2017, 20:20)

      NicolaeD [utilizator] i-a raspuns lui 404.8

      2.1--> De principiu proiectantii diplomati in Romania pot da aprobul la constructie dpvd seismic si orice constructie in principiu se face prin arhitect/ proiectant/ executant.
      4 --> Peridiocitatea cutremurului mare in Romania este de 30 ani prin codul seismic si suntem in mare probabilitate a unui seism de gradul 7+ /Richter, totusi, scara Mercalli ar fi una mai buna de estimat daunele generale. Cladirile sunt in general proiectate a avea o minima deplasare laterala (sa zicem 2.5% h_etaj) unde fatadele dau acea valoare minima si cladirea respectiva (in general) ar rezista la mai mult. Nota bene: un proiectant vede rezistenta unei structuri in mai multe etape si ultima de preferinta este unde stalpii stau in picioare si restul cade.
  • -5 (11 voturi)    
    Interviul (Luni, 23 octombrie 2017, 13:32)

    rutger [utilizator]

    este doar o ridicare de mingi la fileu a duduii Catiusha pentru un baietzel tupeist ! Sa ne spuna ce calificare are, daca a mai intrebat unii specialisti in arhitectura si urbanism despre treaba cu patrimoniul si daca are ceva de comentat ca, in cea mai mare parte a cladirilor in cauza, sunt locuite ILEGAL de indivizi dubiosi de ambe sexe, multi lasand carutza cu coviltir la groapa de gunoi Glina !! Ca s-au facut abuzuri la emiterea autorizatiilor, asta e sigur, dar s-au facut publice numele autorilor cu pricina ?? In fata gramezilor de bani, multi renunta la deontologia profesionala !!
  • -4 (6 voturi)    
    Nu stiu cum se descurca astia cu finantele... (Luni, 23 octombrie 2017, 14:31)

    Iorgovan [utilizator]

    ...dar aia care "au grija" de copiii autisti, de exemplu, fac bani "frumosi"...
  • -1 (5 voturi)    
    Ce cladire aproiectat si construit (Luni, 23 octombrie 2017, 18:24)

    aniod [utilizator]

    dl. din poza?
    Sincer, nu gasiti oameni mai maturi sa se exprime competent?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică