Tribunalul Bucuresti a respins cererea investitorilor care vroiau 1,7 milioane euro daune de la Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) fiindca institutia nu nu le-a permis sa construiasca un bloc de 23 de metri in Piata Lahovary, intre mai multe cladiri monument istoric. De asemenea, investitorii doreau ca instanta sa oblige CGMB sa le aprobe Planul Urbanistic Zonal care ar permite construirea blocului. Mentionam ca inaltimea maxima in zona Piata Lahovary este de 13 metri, in vecinatate fiind cladiri de parter si un etaj, iar proiectul a fost de mai multe ori pe ordinea de zi a Consiliului General, dar alesii locali l-au respins de fiecare data.

Lahovary 8_In spatele acestei case ar urma sa se construiasca blocul de 23 de metriFoto: Norc.ro

Societatea Falcon Consulting a solicitat in 2012 Tribunalului Bucuresti sa oblige Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa emita un Plan Urbanistic Zonal care sa permita construirea unui bloc de 23 de metri in Piata Lahovary nr. 8 si sa plateasca penalitati de 1,7 milioane euro proprietarilor pentru intarzierea emiterii documentatiei de urbansim, potrivit Asociatiei Salvati Bucurestiul, parte in proces alaturi de CGMB..

"Spre deosebire de litigiile cu Asociatia Salvati Bucurestiul, in care Municipalitatea angajeaza mari case de avocatura, in acest litigiu cu o miza de 1,7 milioane euro Municipalitatea nu a angajat o casa de avocatura. Asociatia Salvati Bucurestiul a intervenit in proces de partea Consiliului General al Municipiului Bucuresti", sustin reprezentantii ONG-ului.

Pe 6 iunie 2013, Tribunalul Bucuresti a dat castig de cauza Consiliului General al Municipiului Bucuresti si Asociatiei Salvati Bucurestiul si a respinc cele doua cerinte ale investitorilor. Sentinta poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.

"PUZ-ul ar fi prevazut un imobil de 23 de metri inaltime in spatele cladirii istorice din Piata Lahovary nr. 8 si ar fi distrus coerenta frontului de cladiri istorice din Piata", sustine Asociatia Salvati Bucurestiul. Acesta este al 30-lea proces castigat de ONG si al treilea in care Asociatia apara interesele unei institutii a statului impotriva in cauze care au ca obiect proiecte imobiliare ilegale.

Planul Urbanistic Zonal - Str. Piata Lahovary 8 prevedea construirea unui bloc de 23 de metri in Piata Lahovary din Bucuresti, in fata unei case vechi, parter si etaj, si la doar trei metri de curtea Casei Oamenilor de Stiinta. Cladirea veche ar fi urmat sa fie consolidata, iar la cladirea noua erau prevazute trei nivele in subteran, demisol, parter si patru etaje. Imobilul ar fi urmat sa adaposteasca locuinte, hotel, birouri, comert si cazinou. Proprietarul este firma Falcon Consulting, iar proiectant este Facultatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu.

Proiectul a fost pus pe ordinea de zi a sedintelor din data de 28.04.2011, 30.06.2011, 28.11.2011, 30.01.2012 (ultima data cand privatii au mai putut initia PUZ-uri in zonele protejate, dupa modificarea Legii urbanismului), dar nu a intrunit numarul de voturi necesar aprobarii. Potrivit Legii administratiei publice locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti se pronunta vizavi de oportunitatea proiectelor si nu este necesar sa aprobe un proiect daca nu este oportun pentru oras.

Piata Lahovary face parte din Zona Protejata Pitar Mos, iar inaltimea maxima este de 13 metri. In jur sunt patru cladiri monument, printre care Casa Oamenilor de Stiinta. Cladirea de 23 de metri inaltime va fi la doar trei metri de curtea acestui monument.

Reamintim ca la vremea respectiva arhitectii si societatea civila s-au impotrivit adoptarii acestui proiect deoarece sustineau ca ar distruge aspectul Pietei Lahovary, zona protejata. Iata cateva dintre opiniile exprimate la vremea respectiva:

Dan Marin, arhitect, membru in Comisia Zonala a Monumentelor Istorice: „Acolo regimul maxim de inaltime este de 13 metri, cu exceptia blocurilor din Piata Lahovary, care sunt vizavi. In jurul parcelei despre care vorbim sunt doar vile cu parter si unul-doua etaje, motiv pentru care un bloc de 27 de metri, cat ni s-a prezentat noua initial, nu are ce cauta acolo. De aceea am respins acest proiect. Nici cel de 23 de metri nu este mai potrivit".

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei: „Cate gafe s-au facut in Bucuresti, cred ca asta este una minora. Cladirea avizata se incadreaza in indicatorii urbanistici din zona. Nu este vina mea ca regulamentele de zone protejate sunt asa cum sunt. Ca aceste greseli sa nu se mai repete trebuie facute regulamente pe parcela. Avem in lucru regulamente detaliate pentru 12 zone protejate si speram ca le vom termina pe toate o data cu noul Plan Urbanistic General. Daca ma intrebati pe mine, eu nu as face un bloc de 23 de metri acolo. Dar, daca nu il aprob, ma dau in judecata”.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: „Am vazut proiectul si chiar cu 23 de metri inaltime se vede foarte urat intre casele acelea joase. Este foarte inalt pentru zona respectiva. De asemenea, este jenant ca Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu” isi incalca principiile profesionale si se pliaza pe dorintele de inavutire ale investitorilor”.

Istoria proiectului

Povestea acestui proiect a inceput in 2008, cand pe terenul din piata Lahovary se propunea construirea unui bloc de aproape 30 de metri. Proiectul a fost respins de precedenta Comisie Tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Primariei Capitalei, iar fostul arhitect-sef, Adrian Bold, nu a emis avizul de urbanism. La cateva luni dupa, actuala Comisie Tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a Primariei Capitalei a fost de acord cu aceasta propunere, arhitectul-sef Gheorghe Patrascu emitand avizul de urbanism. Cu acest aviz, in octombrie 2009, proiectul a ajuns la Comisia Zonala a Monumentelor Bucuresti, unde a fost respins. In ciuda acestui fapt, directorul de atunci al Directiei de Cultura Bucuresti, Eugen Plesca, a semnat avizul favorabil. Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu a anulat insa acest aviz in decembrie 2009.

Dupa acest scandal, proiectul s-a reintors la Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, unde a fost respins. Beneficiarii au contestat decizia Comisiei, proiectul ajungand astfel la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, din subordinea Ministerului Culturii, unde a primit aviz favorabil pe 27 aprilie 2010. La vremea respectiva blocul avea inaltimea de 27 de metri. Dupa aparitia unui nou scandal, ministrul Culturii Hunor Kelemen a cerut Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (CNMI) sa reanalizeze avizul dat blocului de 27 de metri, exprimand dubii ca PUZ-ul respectiv se incadreaza in regimul de inaltime al zonei protejate. O luna mai tarziu, proiectul a primit un nou aviz favorabil, de aceasta data pentru un edificabil cu o inaltime maxima de 23 de metri. Ulterior, a fost discutat in Consiliul General insa nu a fost aprobat.

Citeste despre acest subiect si: