La 10 ani de la atentatele din 11 septembrie, majoritatea documentelor Comisiei de investigatie a atacurilor teroriste raman inchise la Arhivele Nationale de la Washington, inaccesibile, in ciuda faptului ca arhivele au primit directive sa faca publice mare parte din rapoarte in 2009, relateaza Reuters.
Faptul ca nu au avut acces la documente a reprezentat un impediment major pentru istorici sau acadamicieni care au incercat sa inteleaga evenimentele si sa realizeze lucrari de specialitate.
Cei aproximativ 16,3 metri cubi de acte au fost in mare parte baza pentru raportul public al comisiei, emis pe 22 iulie 2004. Comisia, avand initial numele "Comisia Nationala pe problema atacurilor teroriste asupra Statelor Unite", a fost infiintata de Congresul american la sfarsitul anului 2002 pentru a investiga evenimentele ce au dus la atacurile de la 9/11, eficienta agentiilor de informatii si FBI-ului dinainte de atacuri si reactia guvernului.
Intr-un interviu pentru Reuters, Matt Fulgham, directorul adjunct al centrului pentru probleme legislative al arhivelor , care supravegheaza documentele in cauza, a declarat ca peste o treime din materiale au fost revizuite pentru o posibila publicare. Insa multe dintre ele au fost retinute sau redactate in mare masura, iar materialul care a fost dat publicitatii include documente care existau deja in sfera publica, precum articole de presa.
Intre documentele care inca nu au fost desecretizate se numara un rezumat de 30 de pagini al unui interviu din 29 aprilie realizat de toti cei 10 membri ai comisiei de ancheta cu presedintele George W. Bush si vicepresedintele Dick Cheney, care a avut loc in Biroul Oval de la Casa Alba. Aceasta a fost singura data cand cei doi au fost interogati oficial despre evenimente.
Mai multi fosti membri ai comisiei au declarat ca, deoarece nu exista un efort multilateral de a desecretiza materialul, portiuni din acte care comisia a sperat ca vor ajunge la academicieni si la public, vor ramane inaccesibile pentru o perioada nedeterminata.
In 2004, seful comisiei, Thomas Kean, a declarat in mod public ca este neranbdator ca mare parte din acte sa fie dezvaluite. Intr-un interviu pentru Reuters saptamana trecuta, Kean a declarat ca nu stia inainte ca reporterii Reuters sa ii spuna ca doar o parte mica din documente au fost desecretizate si ca nu gaseste nicio justificare pentru retinerea materialului.
Kean a precizata ca s-a decis de catre comisie ca materialul sa fie facut public pe 2 ianuarie 2009, dupa alegerile din 2008. "Nu am vrut sa devina un fotbal politic", a spus el.
Documentele clasificate cuprind informatii despre actiunile presedintelui in ziua atacurilor sau raspunsul adminsitratiei Clinton la amenintarile din trecut ale al-Qaeda, precum si despre al-Qaeda si serviciile de informatii americane.
Dupa ce Comisia a fost defiintata in 2004, toate documentele au ajuns la Arhivele Nationale, care au fost instruite printr-o scrisoare oficiala sa le faca publice "in cea mai mare masura posibila" pe 2 ianuarie 2009.
O problema intampinata de arhive este lucrul dificil cu documente clasificate, in conditiile lipsei de personal, dar si faptul ca agentiile de informatii care au oferit material ce trebuie sa ramana clasficiat si care reprezinta circa doua treimi din totalul de acte.
"Mare parte din ce am citit ca ar fi clasificat nu ar trebui sa fie. Lejer, 60% din documente nu au niciun motiv sa fie secrete", a declarat Kean pe vremea cand conducea comisia.
1
5
