Cei 7 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care au avut constant poziții critice față de Lia Savonea reacționează față de raportul MCV, în lipsa unui punct de vedere al președintelui CSM, și spun că concluziile raportului corespund întocmai realității actuale din justiţie. Ei subliniază că progresele din ultimii ani, care ar fi trebuit să ducă la ridicarea MCV, au fost anulate de acțiuni neconstructive, percepute ca interesate, atât din partea reprezentanților puterilor legislativă şi executivă, cât şi a unor persoane de la vârful sistemului judiciar. Magistrații mai spun că "implementarea recomandărilor CE "este imperios necesară şi trebuie asumată în mod responsabil de toate cele trei puteri ale statului, în acord cu atribuțiile lor constituționale".

Sediul CSMFoto: Agerpres

Cei 7 membri ai CSM care au reacționat față de raportul MCV sunt: judecător Andrea Annamaria Chiș, procuror Florin Deac, judecător Mihai Andrei Bălan, procuror Tatiana Toader, procuror Nicolae Andrei Solomon, procuror Cristian Mihai Ban și judecător Mihai Bogdan Mateescu.

Ei spun că CE a remarcat acutizarea procesului de degradare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, care are consecinţe dintre cele mai grave asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar şi asupra încrederii de care ar trebui să se bucure acesta în societate și arată că "s-a ajuns aici prin atitudinea caracterizată de aroganţă faţă de instituţiile europene şi corpul magistraţilor, de părtinire şi predispoziţie spre conflicte, de lipsă de dialog şi distorsionări ale realităţii, manifestată la cel mai înalt nivel de reprezentativitate a Consiliului".

Redăm integral punctul de vedere al celor 7 magistrați din CSM:

• "Întrucât, faţă de gravitatea situaţiei şi în contextul lipsei unei reacţii imediate instituţionale, pe care am solicitat-o expres, în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aleși de majoritatea judecătorilor şi procurorilor din România, aducem la cunoştinţă publică următoarele:
• Am luat act de conținutul şi concluziile fără precedent ale Raportului întocmit de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi considerăm că acestea corespund întocmai realității actuale din justiţia română. Progresele incontestabile înregistrate pe parcursul mai multor ani, care ar fi trebuit să conducă la ridicarea Mecanismului, au fost anulate pur şi simplu în mod regretabil de acțiuni neconstructive, percepute ca interesate, atât din partea reprezentanților puterilor legislativă şi executivă, cât şi, din nefericire, din partea unor persoane de la vârful sistemului judiciar.
• În mod constant, majoritatea covârșitoare a magistraților, prin vocea adunărilor generale, precum şi toate organismele internaționale au atras atenția asupra efectelor devastatoare ale unor modificări aduse legislației în domeniul justiției. Cu toate acestea, celelalte două puteri şi un grup restrâns din autoritatea judecătorească au ignorat deliberat aceste avertismente.
• Aceste modificări au vizat, printre altele, crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, o instituție fără corespondent în state cu tradiție democratică, au influenţat negativ procesele transparente şi obiective din evoluția carierei profesionale a magistraţilor, cum ar fi schimbarea regulilor de promovare în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au concentrat puterea decizională în mâinile unui grup restrâns de membri ai Consiliului dintre cei favorabili acestor modificări, în detrimentul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – organ colegial cu rang constituțional.
• Comisia Europeană a remarcat acutizarea procesului de degradare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, proces care a debutat în anul precedent şi care are consecinţe dintre cele mai grave asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar şi asupra încrederii de care ar trebui să se bucure acesta în societate. Aici s-a ajuns prin atitudinea caracterizată de aroganţă faţă de instituţiile europene şi corpul magistraţilor, de părtinire şi predispoziţie spre conflicte, de lipsă de dialog şi distorsionări ale realităţii, manifestată la cel mai înalt nivel de reprezentativitate a Consiliului.
• Facem un apel public ca recomandările cuprinse în Raport, alături de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, să fie acceptate, ca un prim pas în procesul de reconstrucție şi de reafirmare a valorilor europene pe care le consideram deplin şi ireversibil integrate sistemului judiciar român, inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii. Implementarea tuturor acestor recomandări este imperios necesară şi trebuie asumată în mod responsabil de toate cele trei puteri ale Statului Român, în acord cu atribuțiile lor constituționale".

Cei 7 membri ai CSM i-au cerut Liei Savonea încă de marți discutarea rapidă și formularea unui punct de vedere public asupra raportului MCV. "Raportul MCV are concluzii devastatoare privind activitatea CSM și a altor instituții din cadrul sistemului judiciar, cum ar fi SIIJ și IJ. Se impune asumarea răspunderii și stabilirea de urgență a unor măsuri de remediere", a scris pe Facebook judecătoarea Andreea Chiș.

Ea spunea că nu poate fi așteptată convocarea unui plen pe un termen nedeterminat și că pentru săptămâna aceasta nu a fost convocat vreunul, deși a fost solicitat acest lucru și se impunea reluarea votului pentru șefia Secției speciale. Până acum, Lia Savonea a avut șapte tentative eșuate de a o numi pe Adina Florea la șefia Secției de anchetare a magistraților.

După publicarea raportului, CSM s-a limitat la a transmite o informare de presă în care spunea: "Raportul de evaluare privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, aferent anului 2019, va fi analizat de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea adoptării unei poziții oficiale din partea instituției".

Comisia Europeană, critici dure la adresa CSM

Consiliul Superior al Magistraturii este din nou aspru criticat în noul raport MCV publicat marți, în care Comisia spune că, în continuare, instituția nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficient, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni. Comisia Europeană indică presiunile politicului asupra magistraților și instituțiilor judiciare.

Potrivit raportului MCV, CSM nu a explicat niciodată clar de ce, în privința legilor justiției, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte instituții, iar modul de funcționare a Consiliului suscită îngrijorare cu privire la independența instituțională și la autoritatea sa.

• "Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce privește modificările legislative, dar chiar și cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată și intrarea cu întârziere în profesie).
• Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcționare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independența sa instituțională și la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea.
• Au existat multe situații în care declarații publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secțiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secția corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziția președintelui instituției sau a unui număr restrâns de membri".

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secțiilor și rolul plenului.

• "Constituția prevede că apărarea independenței sistemului de justiție este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secția pentru judecători a făcut o serie de declarații publice în această privință care nu au fost sprijinite de Plen.
• Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiției și a fost exacerbată de ordonanțele de urgență ale guvernului privind legile justiției, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a inspectorului-șef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar".

Comisia Europeană subliniază că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenței sistemului judiciar a rămas limitată, "în pofida situației generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiției și de presiunea exercitată asupra magistraților și a instituțiilor judiciare".

• "În perioada noiembrie 2018-iunie 2019, CSM a luat doar două hotărâri de apărare a independenței sistemului judiciar și 19 hotărâri de apărare a reputației profesionale, a independenței și a imparțialității magistraților.
• În plus, în urma unei analize, se poate constata că timpul necesar pentru luarea hotărârilor CSM a crescut în ultimii doi ani, ceea ce a diminuat impactul acestora. De asemenea, CSM nu a explicat niciodată cu claritate de ce, în privința legilor justiției, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părți interesate.
• În situațiile în care a acționat pentru apărarea independenței sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influențelor politice. Având în vedere aceste evoluții, părțile interesate din România și-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea și responsabilitatea unora dintre membrii CSM".