Actualizat acum

Articol susținut de ARPIM

Unde ne duce lipsa unei viziuni în Sănătate: zile de viață care ar fi putut fi trăite, pierdute pentru români

de     Smile Media
Joi, 14 octombrie 2021, 10:19 Actualitate | Sanatate


Grija față de pacienți
Foto: Freepik.com
Criza COVID-19 a testat rezistența și agilitatea sistemelor de sănătate europene într-un mod fără precedent. Din martie până în decembrie 2020, au fost înregistrate în întreaga Uniune Europeană cu 580.000 mai multe decese, comparativ cu media din perioada 2016-2019. Acestea au fost generate de virus, dar și de incapacitatea sistemelor sanitare de a oferi îngrijire adecvată în cazul altor boli.

Impactul economic a fost, de asemenea, sever. Banca Mondială raportează că recesiunea COVID-19 a generat cea mai rapidă și mai abruptă degradare a proiecțiilor de creștere economică globală din 1990 și până în prezent.

Alocările bugetare și implicit cheltuielile pentru asistență medicală și pentru medicamente au fost un factor determinant pentru pregătirea țărilor de a face față în lupta împotriva COVID19. Un raport recent lansat de PricewaterhouseCoopers (PwC), realizat pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), arată că România se află pe loc codaș într-un index al pregătirii sistemului pentru pandemie, care a luat în calcul capacitățile de testare, structura populației, și resursele, doar Croația și Ungaria aflându-se în urma noastră.

Avem nevoie de 27 de ani pentru a recupera media speranței de viață din UE


Lipsa unei viziuni, a unei finanțări adecvate și a unui acces la timp la inovație medicală duce în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români. Datele arată că speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferentei, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași medie de speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 si 50 de ani în ritmul actual pentru scăderea mortalității prevenibile.

Întârzierile cu privire la accesul la noi tratamente pentru boli cu impact major, printre care cancerul, diabetul, bolile imunologice, infecțioase, se traduc într-o supravietuire mai redusă pentru pacientii români. De exemplu, pentru pacienții români cu cancer de prostată sau sân se înregistrează o supraviețuire mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene (diferențe de 8% și 6%). Datele arată ca 40.000 de ani de viață au fost pierduți din cauza dizabilităților la nivelul României, în 2016.

În privința accesului la medicamente, în Europa, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile), față de 504 zile media EU. Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

Există soluții?


Raportul PwC identifică și o serie de măsuri care au potențialul de a produce îmbunătățiri semnificative în sistemele de sănătate, prin creșterea eficienței sistemului și concentrarea inovației pe nevoile oamenilor și mai larg, pe nevoile sociale. Printre acestea se numără facilitarea prevenției și îngrijirii precoce, planificarea din timp pentru ca sistemul să fie ptregătit să răspundă unor crize viitoare, stimularea cercetării și a investițiilor relevante, valorificarea beneficiilor digitalizării și concentrarea pe oameni și rezultate: Reconstruirea încrederii în asistența medicală este o sarcină esențială pentru toate sistemele de sănătate, pe măsură ce acestea ies din pandemie. A le reconstrui mai bine înseamnă a proiecta servicii în jurul oamenilor și al nevoilor acestora.

"Aceste recomandări nu vor putea fi puse în practică fără un parteneriat între toți factorii implicați și fără ca industria farmaceutică bazată pe inovare să fie văzută ca un partener strategic. Soluțiile vor fi incluse într-un Pact al Inovației în Sănătate, pe care îl vom prezenta autorităților și care va ajuta la întărirea sistemului. Un parteneriat strategic înseamnă soluții de tratament și prevenție care rescriu șansele pacienților la o viață mai bună", a declarat Alina Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).



Dacă ne uităm la alte state, în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener și contributor strategic este pe deplin recunoscut. Vedem această tendință la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.

Un alt exemplu este cel al Franței, acolo unde a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților. În plus, de curând în Franța a fost semnat un acord cadru pe 5 ani (2021-2026), acord ce recunoaște rolul și contribuția industriei farmaceutice la creșterea competitivității și la stabilitatea economică prin investițiile constante. Acordul are obiectivul de a facilita accesul la inovație pornind de la lecțiile pandemiei și de a oferi stabilitate și predictibilitate modului de calcul a prețurilor la medicamente.

Articol susținut de ARPIM






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














5761 vizualizari

  • 0 (6 voturi)    
    Inainte de (Vineri, 15 octombrie 2021, 19:35)

    Costi888 [utilizator]

    Campania de vaccinare este necesara o campanie de culturalizare si de o reformare pe buna a invatamantului si POATE abia peste 1-2 generatii sa fie simtita vreo schimbare.
    Cred ca oricum ar fi fost gestionata campania de vaccinare nu ar fi avut urmari considerabil mai bune decat in prezent
    • +1 (1 vot)    
      Bullshit (Sâmbătă, 16 octombrie 2021, 11:43)

      Luk [utilizator] i-a raspuns lui Costi888

      Initial doar 30% din cetateni spuneau ca nu vor sa se vaccineze, acum spun asta 60%.
      Campania a avut efect contrar pentru ca a fost conceputa de idioti si pentru ca exemplul politicienilor a fost invers.
        ()


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by