Cum ar fi să privești tot timpul printr-un geam aburit? Operația de cataractă, cea mai frecventă intervenție chirurgicală din UE. Medic: Din nefericire, afectează pe toată lumea

de Alina Neagu     HotNews.ro
Sâmbătă, 10 august 2019, 10:02 Actualitate | Sanatate


Medicul oftalmolog Calin Tataru
Foto: Hotnews
Imaginează-ți cum ar fi să privești tot timpul printr-un geam aburit. Să nu mai reușești să-i vezi clar pe cei dragi, să renunți la activități care-ți fac plăcere (să citești o carte, să te uiți la serialul preferat) sau să nu te mai poți ocupa de treburile casnice. Atunci când apare cataracta, pacientul are impresia că privește printr-un geam aburit. Unul din doi oameni cu vârsta de peste 60 de ani este afectat de cataractă, principala cauză de orbire la nivel mondial, însă afecțiunea poate apărea și mai devreme. Operația de cataractă este cea mai frecventă intervenție chirurgicală din Uniunea Europeană - anual, 4,2 milioane de europeni se operează de cataractă.

"Din nefericire, afectează pe toată lumea. Care sunt cauzele acestei opacifieri este greu de spus. Prevalența crește odată cu înaintarea în vârstă. Vederea ajunge să fie ca prin ceață, ca printr-un geam din ce în ce mai mat", explică prof. dr. Călin Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.

"Cataracta este, în esență, o opacifiere a lentilei oculare, care se numește cristalin. Este o afecțiune foarte frecventă. În principiu, aproape toată lumea dezvoltă un grad mai mare sau mai mic al acestei opacifieri. Dacă în glaucom se distruge nervul optic, și această distrugere este ireversibilă - omul care orbește prin glaucom nu va mai vedea niciodată - prin cataractă, cauza este reversibilă. Înlocuind cristalinul opac cu unul nou, vederea se restabilește", spune medicul oftalmolog Călin Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.



Practic, cataracta apare atunci când critalinul natural al ochiului se opacifiază și nu mai este transparent. Atunci când aveți cataractă lumina intră greu în ochi, ceea ce face ca vederea să vă fie încețoșată, ca și cum v-ați uita printr-un geam aburit. Cataracta apare natural, o dată cu înaintarea în vârstă. Ea se dezvoltă treptat, exact așa cum se adună praful pe parbrizul unei mașini.

Chiar dacă este principala cauză de orbire la nivel mondial, vestea bună este că, totuși, cataracta este o cauză reversibilă de orbire - potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cataracta este principala cauză de orbire la nivel mondial (51% din cazuri) ce poate fi prevenită. De altfel, 80% din afecţiunile oculare pot fi prevenite, tratate sau vindecate, atunci când sunt identificare la timp, atrage atenția medicul oftalmolog Silvia Chiotoroiu, șefa Departamentului de Oftalmologie al Spitalului Clinic Nicolae Malaxa, din București.

Cataracta afectează, potrivit statisticilor, una din două persoane de peste 60 de ani, dar afecțiunea poate să apară după 40 de ani, prevalența crescând odată cu vârsta:
  • la grupa de vârstă de 52–62 ani se înregistrează circa 5% dintre cazuri
  • 30% dintre cazurile de cataractă se înregistrează la pacienții care au între 60-69 de ani
  • peste peste 64% dintre cazuri sunt la pacienții de peste 70 de ani
Tuturor adulților fără factori de risc medicii le recomandă un examen oftalmologic:
  • la fiecare 2 ani, pentru vârste cuprinse între 18 - 55 ani
  • anual, după vârsta de 55 ani
Pe fondul accentuării îmbătrânirii demografice, se estimează că în anul 2050, peste un miliard de oameni vor avea peste 60 de ani, iar cataracta va deveni o afecțiune tot mai frecventă. "Prevalența crește odată cu înaintarea în vârstă. Depinde foarte mult de populație, de fiecare țară în parte, de cât de îmbătrânită este populația", afirmă medicul Călin Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.





98.500 de români s-au operat anul trecut de cataractă, operația de cataractă fiind a doua cea mai frecventă intervenție chirurgicală din țara noastră, după colonoscopie. România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește numărul de operații de cataractă (pe locul 25), însă cauza nu este neapărat un număr mai mic de persoane care au nevoie de această operație, ci, în multe cazuri, de vină sunt situația materială sau lipsa accesului la asistență medicală, spun medicii: "Depinde de nivelul material al populației, de nivelul de educație, de cât de bogată sau săracă este societatea respectivă, în ansamblul ei - cât la sută din PIB se alocă sănătății", afirmă medicul Călin Tătaru.

În România există 79 de spitale cu departament de oftalmologie și 90 de clinici private cu bloc operator de oftalmologie și sunt înregistrați 1.200 de medici oftalmologi, dintre care 260 sunt chirurgi.

Operația de cataractă este decontată integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la fel și cristalinul artificial care înlocuiește cristalinul natural opacifiat, în timpul operației. Suma decontată de CNAS pentru un cristalin acoperă, însă, doar cele mai ieftine cristaline de pe piață, iar pacienții care optează pentru un cristalin de calitate mai ridicată suportă costul acestuia din propriul buzunar.



Societatea Română de Cataractă și Chirurgie Refractivă estimează că numărul românilor care se vor opera de cataractă până la finalul anului 2019 va depăși 100.000: "O cifră mică, care ne situează mult în urma altor state din Uniunea Europeană. De exemplu, în Portugalia se făceau în 2016, 1418,8 operații /100.000 locuitori, în timp ce în Franța s-au înregistrat 1266,6 operații la 100.000 de locuitori. În Ungaria, cifra este de 943,3 operații, iar în Bulgaria 692,5. România este pe locul 25 în acest clasament", spune medicul Călin Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.



Cataracta se tratează doar chirurgical, prin îndepărtarea chirurgicală a cristalinului natural opacifiat și înlocuirea lui cu unul artificial. Operația de cataractă durează, în medie, 30 de minute și are o rată de succes de 90%. Medicii atrag însă atenția că cel mai mare dușman al reușitei unei operații de cataractă este amânarea ei - cu cât momentul operației se amână mai mult, iar cristalinul se opacifiază puternic, cu atât șansele de reușită ale operației și recuperarea după intervenție sunt mai grele. Riscul de a apărea complicații crește în cazul cataractei foarte avansate, mai ales dacă pacientul are și alte patologii oculare sau sistemice asociate.

"Operația de cataractă este o procedură obișnuită care, în general, durează mai puțin de 30 de minute și are 90% rată de succes. Există posibilitatea ca anumite afecțiuni medicale să crească riscul de dezvoltare a cataractei - diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau obezitatea. Alți factori care au legătură cu apariția cataractei pot fi: expunerea îndelungată la lumina cu ultraviolete, fumatul sau utilizarea steroizilor pe termen lung", explică medicul Silvia Chiotoroiu, Silvia Chiotoroiu, șefa Departamentului de Oftalmologie al Spitalului Clinic Nicolae Malaxa, din București.

Grație dezvoltării tehnologiei medicale, cataracta este acum o intervenție chirurgicală de rutină, iar perioada de recuperare după operația este de regulă foarte rapidă. Cei mai mulți pacienți pot să se întoarcă la activitățile lor zilnice foarte repede după operație, atunci când nu sunt complicații. În 24 de ore, pacienții își pot relua activitățile zilnice, iar vederea li se va îmbunătăți în timp.

Din 10 persoane care nu s-au operat de cataractă, 8 nu cunosc simptomele care arată prezența cataractei, subliniază medicul oftalmolog Silvia Chiotoroiu.


Silvia Chiotoroiu, medic oftalmolog

Care sunt simptomele cataractei, explicate de medicul oftalmolog Silvia Chiotoroiu:
  • 1. Vedere slăbită și neclară. Atunci când aveți cataractă e ca și cum v-ați uita printr-un geam aburit. La început, doar mici zone din ceea ce vedeți sunt neclare. Dar, o dată ce cataracta se dezvoltă, zona neclară a vederii va fi din ce în ce mai mare. Astfel, imaginile pe care le vedeți pot să devină din ce în ce mai șterse și mai neclare.
  • 2. Nu vedeți bine noaptea. Când cataracta se agravează, din ce în ce mai puțină lumină ajunge la retină unde se formează imaginea. Astfel, nu mai vedeți bine noaptea și de aceea vă va fi greu să conduceți pe întuneric. S-ar putea să aveți nevoie și de mai multă lumină pentru activitățile la interior, cum ar fi cititul sau gătitul.
  • 3. Sensibilitatea la lumină și la imagini strălucitoare. Cataracta poate să vă facă ochii mai sensibili la lumină. S-ar putea să observați că luminile casei vi se par prea puternice. Este posibil să vă fie greu să vedeți și atunci când lumina soarelui strălucește .
  • 4. Halo-uri (cercuri luminoase) în jurul surselor de lumină. Cataracta poate să vă facă să vedeți cercuri luminoase în jurul surselor de lumină. De asemenea, lumina de la stâlpii de iluminat sau din trafic (semafor, faruri) poate să fie orbitoare. Din această cauză este posibil să vă fie greu să conduceți noaptea.
  • 5. Culorile șterse sau cu nuanță gălbuie. Pentru început, culorile pot să apară șterse. Ceea ce vedeți poate, de asemenea, să capete o nuanță gălbuie. Toate acestea se întâmplă treptat. S-ar putea să ajungeți să deosebiți cu greu între culorile negru, albastru și mov...
  • 6. Vederea dublă. Uneori, cataracta poate să ducă la vedere dublă, adică să vedeți două imagini ale unui singur obiect, în același timp. Acest lucru se întâmplă chiar dacă aveți doar un ochi deschis.
  • 7. Schimbarea frecventă a prescripției de ochelari sau lentile de contact. S-ar putea să aveți nevoie să vă schimbați ochelarii sau lentilele de contact mai des. În mod neobișnuit, unele persoane pot chiar să observe o îmbunătățire a vederii de aproape și să nu mai aibă nevoie de ochelari pentru un timp. De obicei această situație dispare o dată ce cataracta progresează.


  • Impactul cataractei asupra calității vieții: Cititul, urmărirea programelor tv, uneori chiar și deplasarea devin o problemă
Conform unui studiu recent, 63% dintre pacienții români intervievați afirmă că ceea ce le lipsește cel mai mult, odată cu scăderea vederii din cauza cataractei, sunt urmărirea programelor preferate la TV, teatru sau cinematograf. 57% dintre respondenți au menționat că citesc cu dificultate și 37% au probleme cu citirea indicatoarelor și semnelor rutiere când conduc. Activitățile petrecute cu familia au devenit dificile pentru 37% dintre respondenți, în timp ce activitățile zilnice sunt tot mai greu de făcut pentru 36% dintre respondenți. De asemenea, cataracta este asociată adesea cu depresia.



Cataracta are un impact important asupra calitații vieții, fiind în strânsă legătură și cu:
  • Riscul de fractură de șold este de 24% în cazul cataractei bilaterale.
  • 30.7% dintre căderi au fost raportate in perioada de așteptare pentru operația de cataractă
  • Conducătorii auto în vârstă având cataractă au șanse crescute să fie implicați în evenimente rutiere prin comparație cu cei care nu au cataractă
  • 48% dintre ei încep să conducă din ce în ce mai prudent pentru a evita situațiile periculoase


  • Cum decurge operația de cataractă - care sunt etapele:
Înaintea operației propriu-zise, sunt necesare investigații preoperatorii: examen oftalmologic complet, analize uzuale, examen secreție lacrimală, măsurători (Keratometrie, biometrie), ecografie oculară, evaluarea corneei (microscopie speculară), patologie asociată sistemică, patologie asociată oftalmologică.

Etapele operației:
  • 1. Aplicarea unui anestezic local sub formă de picături pentru amorțirea ochiului (ochilor).
  • 2. Se face o mică incizie de câțiva milimetri în cornee.
  • 3. Cu un instrument special se sparge și se înlătură cataracta.
  • 4. Un cristalin artificial se introduce în locul cristalinului natural cu cataractă.
  • 5. E posibil să primiți un bandaj pentru ochi pe care să îl folosiți o perioadă scurtă după operație.
Cristalinul artificial va deveni parte permanentă din ochi, la fel cum era cristalinul cu care v-ați născut.
Odată ce este pus la locul lui, nu veți putea să simțiți sau să vedeți cristalinul artificial și nu are nevoie de îngrijire specială.



Operația de cataractă este o procedură obișnuită care, în general, durează mai puțin de 30 de minute.


  • Care sunt riscurile operației de cataractă
Deși operația de cataractă este una simplă, eficientă și relativ rapidă, are complicații posibile, ca orice altă procedură. Acestea pot fi: inflamația, infecția, sângerarea, edemul (umflarea zonei), dezlipirea retinei, glaucomul, cataracta secundară sau pierderea vederii.

Riscul de a apărea complicații crește în cazul cataractei foarte avansate și dacă pacientul are alte patologii oculare sau sistemice asociate.


  • 66% dintre români nu știu că operația de cataractă poate corecta și alte defecte de vedere
Anumite afecțiuni oculare, precum miopia, hipermetropia, astigmatismul sau presbiopia se pot corecta în timpul operației de cataractă, însă 66% dintre români nu știu că operația de cataractă poate corecta și alte defecte de vedere, atrage atenția medicul oftalmolog Horia Stanca, asistent Universitar la catedra de Oftalmologie a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, șeful Secției de Oftalmologie a Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu și secretar general al Societății Române de Retină.


Horia Stanca, medic oftalmolog

"Cristalinul ales împreună cu medicul oftalmolog poate ajuta pacientul să devină independent de ochelari", mai spune medicul oftalmolog Horia Stanca.

Peste 25% din populația de peste 40 de ani din UE suferă de presbiopie - scăderea acomodației cu diminuarea vederii de aproape, o patologie asociată cataractei. De asemenea, peste 70% dintre pacienții cu cataractă suferă și de astigmatism (vedere neclară, la apropiere și la distanță). Presbiopia este o stare care apare o dată cu înaintarea în vârstă, atunci când cristalinul natural al ochiului se întărește și își pierde flexibilitatea. Odată cu apariția presbiopiei, s-ar putea să fie nevoie să țineți cărțile sau revistele la o distanță egală cu lungimea unui braț, ca să le puteți citi. Înainte de operația de cataractă, presbiopia se tratează, de obicei, prin recomandarea de ochelari sau lentile de contact care vă ajută să vedeți mai clar obiectele din apropiere sau aflate la distanță.


În întreaga lume:
  • 153 de millioane de persoane suferă de erori de refracție necorectate
  • 1.7 miliarde de persoane au presbiopie
  • 352 de millioane de persoane au ochii uscați


Simptome care ar trebui să îi trimită pe oameni la oftalmolog:
  • Vedere în ceaţă şi dificultate în a vedea obiectele la apropiere sau la distanţă.
  • Schimbări ale culorii irisului.
  • Puncte negre în centrul vederii.
  • Vedere dublă.
  • Lăcrimarea excesivă a ochilor.
  • Sindrom de uscăciune sau de arsură resimţită în ochi.

Care sunt urgențele oftalmologice, pentru care ar trebui mers imediat la medic:

  • Lumini intermitente sau umbre cenușii în câmpul vizual.
  • Ochi roşii - semnalul de alarmă trebuie tras atunci când doar unul dinte cei doi ochi se înroşeşte.
  • Dureri oculare - cele mai multe boli oculare sunt nedureroase. Cu toate acestea, unele condiţii sau leziuni pot provoca durere la nivelul ochilor. Durerile pot fi cauzate de glaucom, uscăciune oculară sau zgârierea corneei.
  • Leziuni oculare - orice leziune oculară, indiferent de natura sau gradul acesteia, trebuie evaluată de către medic, în special în cazul în care există roşeaţă şi durere ce persistă mai mult de 15-20 de minute.
  • Disconfort ocular persistent - nu trebuie ignorat orice fel de disconfort la nivelul ochilor, fie după o anumită activitate pe parcursul căreia o mică particulă de material a pătruns în ochi, fie că disconfortul apare fără vreun motiv aparent.

Societatea Română de Cataractă și Chirurgie Refractivă, cu sprijinul ALCON, a lansat campania "Meriți să vezi!" - o campanie de informare și conștientizare privind afecțiunile oculare, simptomele care ar trebui să ne trimită la medic, posibilitățile de rezolvare a problemelor oculare și rezultatele lor.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















3202 vizualizari

  • -2 (2 voturi)    
    Bursa (Sâmbătă, 10 august 2019, 10:45)

    NoFive [utilizator]

    Dle doctor, care e spaga la dvs?
    • +1 (1 vot)    
      In sistemul privat nu exista spaga (Sâmbătă, 10 august 2019, 12:54)

      Intermezzo [utilizator] i-a raspuns lui NoFive

      Or mai nou, cele mai multe operatii de cataracta se fac in sistemul privat.
  • 0 (0 voturi)    
    Geam aburit? Oare asa sa fie? (Sâmbătă, 10 august 2019, 11:54)

    Intermezzo [utilizator]

    Se pare ca la cataracta nu vezi ca printr-un geam aburit. Ci vezi prost la distanta dar inca bine de aproape. Prin geam aburit vezi la degenerescenta maculara, care este o afectiune a retinei. Apoi ar mai fi de comentat ceva. Zic medicii ca cu cât momentul operației se amână mai mult, iar cristalinul se opacifiază puternic, cu atât șansele de reușită ale operației și recuperarea după intervenție sunt mai grele. Da, dar asta este acum, mai nou, de cind cristalinul este spart prin facoemulsificare, adica cu un fascicul de ultrasunete. Cu douazeci de ani in urma, cind se folosea chirurgia traditionala, se prefera ka cataracta sa fie MATURĂ, adica cit mai pronuntata. De ce atunci, cind se folosea chirurgia traditionala nu existau aceleasi riscuri ca si acum, cind se foloseste facoemulsificarea?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by