Partidele pro-europene au câştigat primul tur de scrutin din cadrul alegerilor locale generale în Republica Moldova, reuşind să obtină semnificativ mai multe mandate de primar şi consilieri raionali decat partidele cu simpatii pro-ruse. În schimb, formaţiunile pro-ruse au obtinut majoritatea mandatelor de consilieri muncipali şi mai multe funcţii de primar în centrele urbane importante, cum ar fi Bălţi şi Orhei. În cel de-al doilea tur de scrutin, cea mai importanta lupta electorala se va da la Chisinau, unde diferenţa dintre candidatul Partidului Liberal Dorin Chirtoaca, primarul in functie, şi Zinaida Greceanîi, reprezentanta socialistiilor din Republica Moldova, este de mai puţin de 2 puncte.
- Vezi rezultatele si harta votului din principalele localitati din Republica Moldova
- De ce votul moldovenilor din afara Chisinaului trebuie privit diferit fata de cel al cetatenilor capitalei
Dan Dungaciu, analist specializat în situaţia din Republica Moldova, a explicat pentru Hotnews.ro că situaţia de la Chişinău este determinantă pentru orientarea de viitor a republicii. Acesta apreciază că Dorin Chirtoacă are “în acest moment obligaţia de menţine reduta numită Chişinău pe direcţia pro-vest”. În opinia analistului, votul moldovenilor din Chişinău vine ca o sancţiune aplicată partidelor pro-europene pentru eşecul proiectului european şi corupţiei din sistemului de stat al Republicii Moldova.
Rezultatul strâns al votului de la Chişinău este explicat de către Dan Dungaciu printr-o sancţiune aplicată partidelor declarat pro-europene PLDM (condus de Vlad Filat) şi PD (Vlad Plahotniuc si Marian Lupu) pentru eşecul proiectului european, pentru corupţia generalizata şi din cauza asocierii liderilor acestor partide cu scandalul miliardului de dolari furat din trei banci. Sancţiunea moldovenilor s-a manifestat cu precadere in Chişinău si mai putin în restul Republicii Moldova, unde interesul pentru miza politică şi dezbateri politice este mult mai scăzut din cauza accesului deficitar la mass-media.
“La Chisinau s-a vazut polarizarea, de fapt s-a vazut si in restul republicii. Un tip de polarizare foarte clara, dar care la Chisinau s-a manifestat inclusiv in forma unei sanctiuni impotriva partidelor care guverneaza Republica Moldova in acest moment. Aceasta sanctiune aplicată partidelor pro-europene PLDM şi PD nu s-a văzut în restul teritoriului. Este o sancţiune pentru ce s-a întămplat cu proiectul european, pentru esecul proiectului european, este o sanctiune pentru coruptia din sistemul din Republica Moldova, este o sanctiune pentru aceste partide pentru ca intr-un fel sau altul liderii lor sunt asociati cu miliardul furat. La Chisinau ramane determinanta, decisiva pentru orientarea de viitor a Republicii Moldova cine va castiga primaria Chişinăului. Aceasta este o chestiune determinanta, pentru ca Chisinaul niciodata nu a fost condus de un primar pro-est sau de un om al estului pana la capat. A fost intodeauna condus de primari care au tinut orientarea pro-europeana a Republicii Moldova si au dat din acest punct de vedere un semnal. Astfel ca Dorin Chirtoaca are in acest moment, daca vreti, obligatia de a mentine reduta numita Chisinau pe directia pro-vest, pentru ca acesta ar fi un semnal pentru orientarea intregii republici de aici inainte”, apreciază analistul Dan Dungaciu.
La Chişinău, votul din 28 iunie va fi de fapt o bătălie între est şi vest, unul geopolitic, iar electoratul pro-european se va mobiliza să ajungă la vot într-un număr mai mare decât pro-ruşii, estimează Dungaciu.
"Republica Moldova fara Chisinau este mai degraba reprezentata de o populatie pentru care miza politica, dezbaterile publice, conectarea la media este mult mai deficitara. Oamenii aceia traiesc intr-un fel intr-o alta lume. Ei nu au conexiunea profunda cu dezbaterea publica pe care o intalnim de foarte multe ori in Chisinau. Din punctul acesta de vedere, Chisinaul trebuie judecat intr-o alta grila electorala. Chisinaul este acum intr-o faza de polarizare explicita.Totdeauna a existat polarizare la Chisinau, dar acum este si mai evidenta, deoarece candidatul socialistilor este de fapt fostul premier care pe 7 aprilie 2009 a amenintat ca impusca tinerii care ies in strada. Si candidatul care s-a fotografiat in campania parlamentara din noiembrie 2013 alaturi de Vladimir Putin. Partidul socialistilor a avut de fapt ca panouri in Chisinau o fotografie care il reprezenta pe Vladimir Putin si pe liderii socialisti, respectiv Igor Dodon si doamna Greceanîi. Directia este evidenta din acest punct de vedere. Doamna Greceanîi este candidatul care voia sa impuste tineri la 7 aprilie si care va duce cu singuranta Chisinaul, metaforic vorbind, in bratele lui Vladimir Putin. Polarizarea este intre est si vest, este geopolitica si in ciuda faptului ca populatia din Chisinau este dezamagita de prestatia celor doua partide pro-europene, PLDM si PD, cred ca votul de data aceasta va fi unul geopolitic si ca pro-europenii din Chisinau se vor mobiliza sa ajunga la vot intr-un numar mai mare decat pro-esticii din Chisinau. Este o relativa egalitate, este o problema de mobilizare si nu cred ca va mai fi in turul doi o chestiune politica sau de culoare politica, ci o chestiune geopolitica, adica batalia dintre est si vest” a răspuns Dan Dungaciu la întrebarea dacă pro-ruşii vor profita de faptul că moldovenii pro-europeni sunt nemulţumiţi de actuala guvernare.
Electoratul primarului în funcţie al lui Dorin Chirtoacă (membru al Partidului Liberal, autodeclarat pro-european), care o are ca contracandidat pe socialista Zinaida Greceanîi, este împărţit în 3 categorii, în opinia lui Dungaciu: pro-europenii care văd în Dorin Chirtoacă un reprezentat al pro-europenismului şi opţiunii vest, pro-europenii care îşi doresc o integrare europeană prin unificarea cu România şi cei care sunt nemulţumiti de stadiul proiectului european, văzându-l tot mai îndepărtat, însă resping o apropiere faţă de est.
Distributia votului pentru posturile de consilieri
Distributia consilierilor pe raioane in Republica Moldova
Foto: Hotnews
Pro-europenii din Republica Moldova au câştigat 662 de mandate de consilieri raionali (echivalentul consilierilor judeţeni din România) dintr-un total de 1030. Partidele pro-estice au majoritatea în 6 raioane din cele 32, respectiv în Basarabeasca, Dubasari, Ocnita, Briceni, Drochia şi Falesti, acumulând în total alături de candidaţii independenţi un număr de 368 de mandate.
Situaţia este diferită atunci când vorbim despre consilierii muncipali. În circumscripţia electorală muncipală Chişinău pro-europenii au doar cu un mandat în plus faţă de pro-ruşi, iar în cea a muncipiului Bălţi partidele pro-ruse au câştigat detaşat lupta pentru cele 35 de posturi de consilier muncipal, obţinând 31 dintre acestea. Mai mult, la Bălţi pro-rusul Renato Usatîi, candidatul Partidului Politic "Partidul Nostru", a fost ales în funcţia de primar cu nu mai puţin de 72% din voturile alegatorilor.
Analistul Dan Dungaciu consideră că rezultatul de la Bălţi nu a fost nici o surpriza. Acesta este de părare că Renato Usatii a preluat electoratul fostului primar comunist şi astfel şi-a spulberat contracandidaţii.
“Balti nu a fost o surpriza, si-a mentinut structura politica electorala. Pana la Usatii a fost un comunist care a condus Balti si care in ultima vreme, cand a inceput sa dea cu nasul de atractivitatea fondurile europene, a devenit mai cooperant, dar pana atunci era un comunist pur si dur de extractie evident sovietica, care a castigat de fiecare data. Ceea ce s-a intamplat acum nu reprezinta o modificare. Doar ca Usatii a preluat acelasi electorat. Renato Usatii, care este un populist de formula ruseasca, a preluat electoratul fostului primar comunist si si-a spulberat contracandidatii. Toata lumea se astepta ca Balti sa produca acest rezultat si toate statisticile, sondajele il dadeau pe Usatii castigator din primul tur. Balti, a doua capitala a Republicii Moldova, capitala de nord cum i se spune, este un oras care in pofida faptului ca are o majoritate moldoveneasca, statistic vorbind, are totusi o dominanta rusofona profunda. Asta explica intr-un fel ca din 90 incoace Balti a mers aproape progresiv catre primari si reprezentanti de culoare rosie mai degraba”, a explicat Dungaciu.
În primul tur de scrutin din cadrul alegerilor locale generale, desfășurat în R. Moldova la 14 iunie, au fost aleși primarii în 438 de localități, inclusiv în municipiul Bălți, din totalul de 898. Ceilalti primari vor fi decisi in turul 2.
Marea majoritate a mandatelor de primar au fost câștigate de reprezentanții partidelor autodeclarat pro-europene: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat (PD), Partidul Liberal (PL) și Blocul electoral “Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”. Candidații acestor patru entități politice au câștigat împreună 348 din totalul de 438.
Pe de altă parte, partidele pro-ruse sau anti-europene - Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), “Partidul Nostru” (PN) și Mişcarea Social-Politică Republicană „Ravnopravie” au obținut, în total, doar 56 posturi de primar, celelalte 34 de posturi de primar fiind câștigate de candidați independenți.
Cu toate că partidele pro-ruse au obținut în primul tur de scrutin rezultate modeste pe scara întregii țări, reprezentanții acestora au devenit primari în mai multe centre urbane importante cum ar fi Bălți și Orhei.
Dan Dungaciu apreciază că alegerile din ţara vecină nu pot fi analizate la nivelul întregii republici pentru că există două Republici Moldova: Moldova Chişinăului şi Moldova fără Chişinău.
„În primul rând, exista două Republici Moldova, una fiind Moldova Chişinăului. Chişinăul este cam la o treime sau aproape o treime în termeni de populaţie, dar cu singuranţă la jumatate în termeni politici şi economici. Alta este Republica Moldova fara Chişinău. Acesta este motivul pentru care rezultatele au fost puţin diferite. Şi nu putem face neapărat judecăţi globale”, consideră Dan Dungaciu.
Situatia pe raioane
Statistica numarului de mandate in raioane
Foto: Hotnews
Situaţia alegerilor locale din afara capitalei republicii trebuie privită mai degrabă ca o chestiune care ţine de resurse şi mai puţin de prin prisma mizei politice, lunând în considerare conectarea “mult mai deficitară” a populaţiei din teritoriu la dezbaterile publice, media şi la miza politică faţă de locuitorii Chişinăului, explică analistul.
“Sunt vreo 478 de localitati, daca nu ma insel, care vor organiza alegeri in turul doi. Foarte multi dintre primarii care au castigat in primul tur sau au ajuns sa treaca in turul doi au fost primari ai partidelor pro-europene. De fapt, acolo nu e o chestiune poltica, este o chestiune care tine de resurse. Guvernul in Republica Moldova a fost un guvern din care socialistii nu faceau parte, iar comunistii fac acum parte ca majoritate de sustinere sau ca partid de sustinere a unui guvern minoritar. Deci, primarii PLDM si PD s-au bucurat de sustinere din partea guvernului, asta inseamna resurse alocate de la guvern, pentru ca in Republica Moldova nu exista o lege a descentralizarii, asa cum exista de pilda, in Romania. Primarii din localitati sunt dependenti nemijlocit de guvern. Asta este explicatia pentru care multi primari ai PD-ului si PLDM-ului au avut rezultate bune: au avut sustinere din parte guvernului. Este o chestiune de acces la resurse,daca vreti. Si asta este grila prin care trebuie sa citim alegerile locale in restul Republicii Moldova (n.r: alegerile din Republica Moldova cu exceptia Chişinăului)”, a declarat Dungaciu, întrebat dacă consideră că pro-ruşii vor recupera handicapul electoral în cel de-al doilea tur.
In ce priveste diferentele dintre votul in mediul rural si cel urban, analistul a susţinut că diferenţa se explică prin faptul că rusofonii sunt o populaţie care este localizată în oraşe şi nu la sale.
Hotnews va prezinta în continuare lista candidaţilor care au ajuns în turul doi în principalele localitaţi din Republica Moldova.
Anenii Noi
Ion Vicol (PSRM, 26,65%)
Veaceslav Bondari (PCRM; 22,58%)
Basarabeasca
Valentin Cimpoeş (PN, 36,49%)
Piotr Puşcari (PSRM, 33,92%)
Briceni
Vitalii Gorodinschii (PSRM, 44,38%)
Mihail Gnatiuc (PDM, 42,89%).
Cahul
Nicolae Dandiş (candidat independent, 29,59%)
Petru Burlacu (PCRM, 19,98%)
Călăraşi
Nicolae Melnic (PDM, 32,66%)
Nicolae Rozembac (Blocul PPEM, 20,51%)
Cantemir
Vladimir Simion (PLDM, 29,90%)
Roman Ciubaciuc (PCRM, 23,96%).
Căuşeni
Grigore Repeşciuc (PDM, 27,89%)
Serghei Eremei (PSRM, 15,51%)
Cimişlia
Vasile Melente (Blocul PPEM, 20,98%)
Gheorghe Răileanu (PLDM, 20,95%).
Criuleni
Alexei Armaş (PLDM, 21,55%)
Dumitru Simon (PL, 19,92%)
Donduşeni
Ivan Belciug (PN, 33,91%)
Semion Rotaru (PCRM, 23,94%)
Drochia
Nina Cereteu (PN, 35,21%)
Mihail Moscaliciuc (PSRM, 13,11%).
Edineţ
Constantin Cojocari (PDM, 46,08%)
Oleg Scutaru (PN, 19,99%)
Făleşti
Vladimir Rusu (PN, 47,67%)
Vladimir Patraş (PSRM, 18,57%)
Floreşti
Sergiu Groza (PSRM, 22,16%)
Valeriu Ceapa (PN, 17,56%)
Glodeni
Stela Onuţu (PN, 39,65%)
Marian Ţărnă (PSRM, 20,35%).
Hânceşti
Alexandru Botnari (PDM, 49,24%)
Constantin Tacu (PLDM, 13,97%)
Ialoveni
Gheorghe Caracuian (PDM, 44,42%)
Sergiu Armaşu (candidat independent, 38,94%)
Leova
Vitalie Gargaun (PDM, 30,62%)
Eujenii Buraga (PCRM, 25,64%)
Nisporeni
Ion Gangan (PDM, 33,30%)
Grigorii Robu (PL, 19,42%).
Ocniţa
Alexandru Crivoi (PCRM, 22,36%)
Ion Ciumac (PSRM, 22,33%).
Rezina
Simion Tatarov (PDM, 35,79%)
Valeriu Ciorici (PSRM, 19,62%)
Râşcani
Victor Bogatico(PN, 57,15%)
Mizdrenco Iurii (PSRM, 13,51%)
Sângerei
Gheorghe Braşovschi (PDM, 49,75%)
Arcadie Covaliov (PLDM, 17,69%)
Şoldăneşti
Alexandru Tinică (PLDM, 24,21%)
Ion Cuculescu (PN, 21,52%)
Soroca
Victor Său (PLDM, 23,83%)
Iurie Todirean (PN, 22,04%).
Ştefan Vodă
Gheorghe Anghel (PCRM, 27,58%)
Nicolae Babin (PSRM, 24,98%).
Străşeni
Valentina Casian (independent, 73,66%)
Topor Iurie (PL, 6,13%)
Taraclia
Serghei Filipov (independent, 69,88%)
Garanovschi Alexandr (PCRM, 12,33%)
Teleneşti
Vadim Lelic (PLDM, 73,65%)
Roşca Eduard (PL, 14,02%)
Ungheni
Alexandru Ambros (PLDM, 47,59%)
Ghenadi Mitriuc (PSRM, 20,96%)
Comrat
Nicolai Dudoglo (candidat independent, 38,04%)
Serghei Anastasov (PN, 34,01%)
0
11
