Fauritorii pacii. Sase luni care au schimbat lumea

de A.V.     HotNews.ro
Joi, 7 februarie 2019, 15:05 Actualitate | Recomandare de lectura


fauritorii-pacii-sase-luni-care-au-schimbat-lumea
Foto: Hotnews

Carte distinsa cu premiile SAMUEL JOHNSON • DUFF COOPER • HESSELL-TILTMAN • ARTHUR ROSS, acordat de Council on Foreign Relations (Medalia de argint) si PREMIUL GUVERNATORULUI GENERAL AL CANADEI

Conferinta de Pace de la Paris, 1919, si incercarea de a pune capat razboiului. Intre ianuarie si iunie 1919, dupa incheierea „razboiului care urma sa puna capat tuturor razboaielor", oameni din toate colturile lumii au sosit la Paris pentru Conferinta de Pace.

Cele mai importante personalitati prezente au fost conducatorii celor trei mari puteri – Woodrow Wilson, Lloyd George si Clemenceau –, dar la Paris au sosit mii de alti delegati, fiecare cu propria sa agenda. Regi, prim-ministri si ministri de externe, insotiti de suitele lor de consilieri, stateau cot la cot cu jurnalisti si lobbyisti, luptand pentru o serie intreaga de cauze, de la independenta Armeniei pana la drepturile femeilor. T.E. Lawrence, regina Maria a Romaniei, Maynard Keynes, Ho Si Min – tot mapamondul avea ceva de rezolvat la Paris in acel an. Lumea nu mai vazuse niciodata ceva asemanator si nici ca avea sa mai vada vreodata.

​O fascinanta lucrare de istorie" – Tony Blair, Guardian

„Captivanta… detaliata, justa, mereu vivace, plina de portrete sclipitor realizate." – Allan Massie, Daily Telegraph

„Exact genul de carte care imi place – scrisa alert si condimentata cu o cutezanta bazata pe o eruditie solida." – Roy Jenkins, Sunday Times

„Plina de viata, fascinanta si provocatoare" – Choice

„Antrenant scrisa si bine documentata" – Stand To Magazine

In 1919, Parisul era capital lumii. Conferinta de Pace era cea mai importanta chestiune la ordinea zilei, iar delegatii – cei mai puternici oameni de pe mapamond. Se intalneau in fiecare zi. Discutau, dezbateau, se ciorovaiau si cadeau iar la intelegere. Incheiau acorduri. Redactau tratate. Creau noi state si noi organizatii. Cinau si mergeau la teatru unii in compania celorlalti. Timp de sase luni, din ianuarie pana in iunie, Parisul a fost deopotriva guvern, curte de apel si parlament mondial, nucleul temerilor si sperantelor intregii lumi.

Oficial, Conferinta de Pace a durat inca si mai mult, pana in 1920, insa primele sase luni sunt cele mai importante, caci atunci s‑au luat deciziile‑cheie si s‑a pus in miscare un lant de evenimente cruciale.

O lucrare magistrala, de o relevanta uluitoare nu numai pentru istoriografia secolului XX, dar si pentru intelegerea resorturilor si dinamicii lumii de azi.

Autoarea de origine canadiana Margaret MacMillan este un istoric de renume mondial, profesor de istorie internationala la Universitatea Oxford. Si-a obtinut doctoratul la St Antony’s College, Oxford, unde mai tarziu a ocupat pozitia de rector. Anterior a mai fost rector la Trinity College si professor de istorie la Universitatea din Toronto, precum si la Universitatea Ryerson. Eminent expert in istorie si relatii internationale, MacMillan este si un frecvent commentator in mass-media.

Este autoarea unor lucrari de mare succes, traduse in mai multe limbi si incununate cu premii prestigioase, precum Women of the Raj, Nixon in China, The Uses and Abuses of History, Extraordinary Canadians: Stephen Leacock, History’s People, The War that Ended Peace: The Road to 1914 (publicata in limba romana de Editura Trei, sub titlul Razboiul care a pus capat pacii: Drumul spre 1914).



Citeste mai multe despre   
















7224 vizualizari

  • +5 (9 voturi)    
    asa de bine au "Făurit-o" (Vineri, 8 februarie 2019, 16:24)

    MG [utilizator]

    că în 20 de ani am avut un razboi mult mai mare ca efect al acestei păci
    • +1 (5 voturi)    
      elitele (Luni, 11 februarie 2019, 6:51)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui MG

      Al doilea razboi era deja pe agenda bancherilor.
  • +4 (6 voturi)    
    Corect! (Sâmbătă, 9 februarie 2019, 12:09)

    Nonidem [utilizator]

    Corect!Prea dura fata de Gemania, prea multi etnici germani in afara tarii,prea stricta regula Frantei de a acorda acces la mare noilor state.,prea mare dezinteresul fata de tarile Caucazului si fata de Constantinopol;se puteau gandi ca o tara ca Germania va renaste si va polariza statele care s-au considerat nedreptatite.Totusi, ce minunat ar fi fost pentru Tara noastra si pentru intreaga omenire daca Tratatul de la Versailles si celelalte adiacente ar fi putut fi mentinute!
    • 0 (0 voturi)    
      Minunat pentru tara noastra ? (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 7:18)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Nonidem

      Romania in perioada interbelica era un stat multi-etnic cu probleme uriase de integrare. Procentul etnicilor romani era de 64%. Basarabia era un focar permanent de saracie, probleme , revolte. Saracia aproape universala a zonelor rurale era nemaintalnita in Europa. Nu, Romania Mare , doar ca era mare, nu insemna mai buna, ma prospera. Noi inca am ramas la mentalitatea ca daca suntem mai mari, e mai bine. De ce ? Germania a pierdut 1/4 din teritoriu in est, care avea 90% din populatie etnici germani, teritoriu ce fusese colonizat in 700 de ani, 7.5 milioane de germani au trebuit sa paraseasca Silezia, Pomerania, Prusia de Est. Aia a fost o tragedie nemaintalnita in istorie. Orase germane gen Danzig, Breslau , Stettin care erau varfuri in educatie, economie si care aveau 95% populatie germana au fost umplute cu polonezi adusi din Ucraina si Belarus. Si cu toate astea, n-am auzit in Germania sa se abordeze problema astazi in termenii sentimentali in care am abordat noi problema Basarabiei. E drept, ca nemtii au si facut orori nemaintalnite in Europa pentru care au si fost pedepsiti.
      • 0 (0 voturi)    
        Desole! (Luni, 18 februarie 2019, 7:31)

        Nonidem [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

        Desole, dar trebuie sa contrazic ideile expuse, ca fiind incorecte:
        1. "Romania stat multietnic"-scuze, daca ati mai fi adaugat "imperialist" ar fi fost identic cu teoria Kominternului si a minusculului PCR.Procentajul per ansamblu al etnicilor romani a fost de 70%,elementul romanesc fiind net majoritar in toate provinciile-inclusiv Basarabia-cu exceptia Bucovinei, unde 40% romani reprezenta totusi majoritatea relativa.
        2. Lumea satului interbelic era la fel in toata Romania, Basarabia nu era mai diferita esential de restul Romaniei.Revoltele?Poate va referiti la Tatar Bunar,1924,actiune agresiva a URSS,fara priza in populatia basarabeana.
        3. 12 milioane de germani au trebuit sa-si paraseasca, doar cu o sacosa,casele.O tragedie, ca reactie a desfiintarii de catre ei a statelor respective.Nicio legatura cu situatia din provinciile romanesti unite cu Regatul Romaniei.Nu vad de ce nu am milita pentru reintregirea neamului,referitor la Basarabia.
        4. Administrarea unei tari care si-a triplat suprafata, unind teritorii dezvoltate inegal, complicat cu revizionismul minoritatilor existente care de la statutul dominant au trecut la statutul de minoritar, a contituit un mare efort al conducerii Romaniei, reusind sa rezolve dificilele probleme intr-o maniera acceptabila, fapt care merita a fi apreciat.Romania era pe calea cea buna,leul era la paritate cu dolarul,coeziunea interna consolidata.Acesta este esenta Romaniei Mari,cu bune si mai putin bune.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version