Privatizarile frauduloase, din cauza carora fostul ministru al Agriculturii, Ioan Avram Muresan, a fost luat in vizor de PNA, nu reprezinta nici macar 10% si nu sunt, nici pe departe, cele mai spectaculoase dintre tranzactiile de acest gen, pe care ex-demnitarul le-a pus in scena.

Iar dovada in sprijinul acestei afirmatii o reprezinta oferirea de pomana (pardon!) privatizarea SC “Sere Codlea” Brasov, candva recunoscut producator, atat pe piata interna, cat si, mai ales, pe cea externa, de legume, fructe si flori.

Spunem de pomana, caci asa-zisa femeie de afaceri Maria “Lili” Schutz a achizitionat “Sere Codlea” fara a cheltui vreun leu din propriul buzunar, poate cu exceptia spagii de rigoare, dar, daca stam bine sa ne gandim, este foarte probabil ca si aceasta sa fi fost suportata tot de catre firma care ii era facuta cadou.

Cum de a fost posibil acest lucru? Cel mai bun raspuns il pot oferi Ioan Avram Muresan si staff-ul sau de la vremea respectiva.

Traseist politic de meserie, “Lili” Schutz a sarit imediat ce Conventia Democrata a pierdut puterea, in barca PSD. Scopul: sa-i poata intimida, in continuare, pe anchetatorii sesizati cu privire la megaescrocheriile pe care “patroana serelor din Romania” (cum ii place sa se recomande) le regizeaza.

Banii Serelor, pe post de garantie depusa de Schutz

Totul a inceput in luna iulie a anului 2000, cand anuntata privatizare a “Sere Codlea” a determinat trei parti sa depuna oferte, in vederea achizitionarii pachetului majoritar de actiuni – 69,9883 % - al firmei: “Agro 2001 Tuglui” –Dolj, obscur “SRL”, recent infiintat, reprezentat de “traseista politica” Maria “Lili” Schutz,

Asociatia Salariatilor “Sere Codlea” (PAS), reprezentata de directorul general al societatii, Albu Erwin, si de potentul om de afaceri brasovean Ioan Nicolae, patron al Fotbal Club Brasov.

Strigator la cer este faptul ca garantia de 2,6 miliarde de lei depusa de Maria Schutz pentru a putea participa la licitatie a reprezentat, de fapt, banii “Sere Codlea”.

Cel care a intermediat si pus in scena “afacerea” - in schimbul promisiunii ca ii vor fi cedate 19% din actiunile Sere Codlea - a fost chiar directorul general al societatii scoase la privatizare, adica aceeasi persoana care reprezenta salariatii ce concurau cu Maria Schutz.

Si anume, Albu Erwin a semnat mai multe contracte de cedare de creante, de la partenerii de afaceri ai Sere Codlea, catre SC “Gini Transcom” Craiova, unde actionar majoritar este tot “madame” Maria “Lili” Schutz. Printre aceste contracte de cedare de creante se numara si cel cu nr. 4129/13.09.

2000 (vezi facsimil 1), in valoare de 150 de milioane de lei, incheiat intre SC “Sere Codlea” si SC “But Unit” Brasov, in beneficiul firmei craiovene a Mariei Schutz si garantat prin ordinul de plata nr. 300/13.09.2000 (facsimil 2).

Adica, Erwin Albu si-a dat acordul ca Schutz sa incaseze 2,6 miliarde de lei de la firmele care aveau datorii catre Sere Codlea”, cu toate ca societatea brasoveana nu avea nici un leu de platit firmei craiovene a Mariei Schutz. Mai pe romaneste: Albu Erwin i-a facut cadou tepuitoarea Schutz 2,6 miliarde de lei, in schimbul promisiunii anterior enuntate.

Cum au reusit, ulterior privatizarii, sa justifice Erwin si Schutz cele 2,6 miliarde de lei constituie o alta poveste – va garantam, cat se poate de picanta -, asupra careia ne vom opri in numere viitoare ale cotidianului nostru. Culmea, toate aceste tranzactii s-au derulat prin banci la care nici firmele Mariei Schutz, dar nici “Sere Codlea” nu aveau conturi deschise.

Asta reprezinta insa cu totul alte magarii, asupra carora ne vom abate cu alte ocazii. Toate aceste ilegalitati au constituit doar inceputul unei lungi si prospere – pentru cei doi, mai putin pentru stat – colaborari in d’ale infractionalitatii.

Eliminarea PAS de la licitatie

Cei care s-au asigurat ca ceilalti doi ofertanti vor fi scosi din joc au fost chiar directorul Erwin Albu si subalternii directi ai ministrului Muresan, greu de crezut ca fara stiinta acestuia din urma.

Si anume, in schimbul promisiunii facute de latifundiara Schutz, cum ca ar fi urmat sa-i fie cedate 19% din actiunile “Sere Codlea”, Erwin Albu a sustras un act esential – statutul asociatiei salariatlor – din dosarul pe care l-a depus in numele PAS.

Bineinteles ca dosarul PAS a fost imediat respins de comisia de privatizare, care, pentru a pastra, totusi, aparentele, a comunicat catre asociatia salariatilor ca actul respectiv lipseste si a solicitat lamurirea situatiei.

Ceea ce stiau si subalternii lui Muresan, si tepuitoarea Schutz era ca Erwin Albu se facuse, deja, de negasit, iar toate actele PAS se aflau asupra sa, astfel ca nici unul dintre ceilalti membri ai asociatiei nu a mai putut face nimic.

“Directorul general Erwin Albu a disparut, la vremea respectiva, vreo 30 de zile cu toate actele PAS si a revenit la serviciu abia dupa ce noul proprietar se instalase, cand nu a mai putut nimeni sa-l traga la raspundere”, isi aminteste, sub protectia anonimatului, un fost angajat al “Sere Codlea”.

Cum s-a scapat de Ioan Nicolae

O data ce PAS a fost eliminata de la “impartirea ciolanului”, “traseista politic” Schutz si acolitii sai si-au indreptat atentia catre mazilirea potentului om de afaceri brasovean Ioan Nicolae, finantator al echipei de fotbal FC Brasov.

Contributia subalternilor directi ai lui Muresan, care subalterni, asa cum spuneam, este greu de crezut ca ar fi actionat fara stiinta ministrului, a fost, de aceasta data, si mai evidenta, ba chiar grosolana. “Pe de o parte, ministrul Muresan imi purta pica deoarece ii concediasem un unchi care lucrase la mine. Chiar ma amenintase acest unchi.

Asa ca, ministrul Muresan a avut chiar un motiv in plus, unul personal, sa o ajute pe aceasta Maria Schutz. Una dintre conditiile esentiale de depunere a ofertelor era ca acestea sa fie dactilografiate.

Ei bine, cea a Mariei Schutz a fost modificata si completata cu scris de mana, dupa depunere, de unde, singura concluzie care se poate trage a fost aceea ca ea a actionat in complicitate cu Muresan si a modificat, ulterior, oferta, astfel incat sa o surclaseze, cu foarte putin, pe cea depusa de mine.

|n mod normal, ar fi trebuit ca membrii comisiei de privatizare s-o excluda pe aceasta Schutz, din cauza acestor modificari, dar ei i-au dat, in schimb, castig de cauza. Am vrut sa cumpar Sere Codlea pentru ca eu am copilarit si am muncit in acele sere, pe vremea cand eram elev si stiam ca au un potential extraordinar”, isi amintea, recent, Ioan Nicolae.

Si tot oferta lui Nicolae a fost mai buna, dar…

Culmea, dupa analizarea, per ansamblu, a ofertelor depuse de Ioan Nicolae si de obscurul SRL al Mariei Schutz, tot cea a omului de afaceri brasovean a fost mai avantajoasa, chiar daca latifundiara a oferit, pe hartie, un pret putin mai ridicat.

Asta dupa ce, reamintim, Schutz aflase, deja, in mod ilegal, care era oferta finantatorului FC Brasov si o modificase pe a ei, astfel incat sa castige licitatia. Revenind, tepuitoarea Schutz s-a angajat sa ofere 36,976 miliarde de lei, platibili, in rate, in decurs de cinci ani, in vreme ce Ioan Nicolae a oferit 34,568 miliarde de lei, pe loc.

Pai, cat de mare economist trebuia sa fi fost ca sa realizezi ca diferenta dintre cele doua oferte ar fi fost, in mod clar, rasturnata in favoarea lui Ioan Nicolae, din cauza devalorizarii leului in urmatorii cinci ani?! Numai ca, subalternii directi ai lui Muresan au inchis, inca o data, ochii, mai ales ca tot ei fusesera cei care se ingrijisera ca oferta Mariei Schutz sa para mai avantajoasa

pentru stat.

Asta, lasand la o parte ca garantia depusa de Ioan Nicolae – un teren in valoare de 1,574 milioane de dolari, dar si actiuni de 16,5 miliarde de lei la alte firme – a surclasat-o cu mult pe cea a latifundiarei Schutz: 25% din 20% de actiuni deja platite (reamintim cu banii serelor) si un contract de cautiune cu SC “Gini Transcom” Craiova, firma ce apartine tot Mariei

Schutz.

CASETA:

Paradoxal, Schutz castiga licitatia

Cu toate acestea – numai fostul ministru Ioan Avram Muresan stie cum – Maria “Lili” Schutz a obtinut castig de cauza. Ba chiar, in contractul (nr. 39/21.09.

2000) incheiat intre Muresan si Schutz s-a omis stipularea unor obligatii stricte, care fusesera, insa, prevazute in oferta depusa la licitatie de catre SC “Agro 2001” Tuglui, fiind falsificati, astfel, termenii contractului de vanzare-cumparare, in contradictie cu Legea 219/1998 si OUG 198/1999.

Spre exemplu, termenul de a efectua investitii in valoare de cel putin 1,3 milioane de dolari a fost prelungit de la unu la cinci ani, in contract nu s-a stipulat ca datoriile pe care Sere Codlea le avea la stat sa fie platite din banii exclusiv ai cumparatorului, iar despre protejarea salariatilor nu s-a specificat nimic expres.

|n mod normal, ar fi trebuit ca actul mentionat sa fie lovit de nulitate absoluta, din aceasta cauza, insa, bineinteles ca mai-marii Ministerului Agriculturii nu puteau face asta, din moment ce fusesera complici la punerea in scena a tranzactiei in urma careia statul a fost prejudiciat cu circa 35 de miliarde de lei.

Reclamatii ramase fara raspuns

Toate acestea, si nu numai, au fost semnalate, la vremea respectiva, de fostul director comercial al “Sere Codlea”, Jean Vigheci, in numeroasele memorii depuse la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Inspectoratul General al Politiei, Parlamentul si Guvernul Romaniei etc.

Din pacate, institutiile abilitate nu s-au pronuntat nici macar pana in prezent, iar anchetele sunt tot in derulare. |ntre timp, Vigheci s-a vazut nevoit sa renunte la functie, caci intrase in dizgratiile patroanei Schutz.

Ratele nu au mai fost niciodata achitate

Asa cum era de asteptat, Maria “Lili” Schutz nu a mai achitat niciodata ratele pentru achizitionarea “Sere Codlea”, aspect ce a mai fost prezentat in paginile cotidianului nostru.

“Madame” Schutz a nascocit – prin efectuarea unei asa-zise expertize - ca “Sere Codlea” ar fi avut datorii mult mai mari decat a fost ea informata, atunci cand a preluat societatea, si anume de circa 180 de miliarde de lei.

Prin urmare, desi nu a scos nici macar un leu din propriul buzunar, latifundiara Schutz are, acum, tupeul sa solicite statului ca restul de aproape 30 de miliarde de lei pe care il mai are de platit pentru “Sere Codlea” sa fie sters cu buretele.

Ba chiar, “patroana serelor”, Schutz, are pretentii ca statul sa-i returneze diferenta de cateva zeci de miliarde de lei, dintre asa-zisele datorii de 180 de miliarde de lei si suma pe care ea o mai are de achitat in contul achizitionarii serelor din Codlea.

Una peste alta, Ministerul Agriculturii chiar a dispus “inghetarea” ratelor, in euro, pana la solutionarea cererii depuse de latifundiara Schutz.

Stati pe-aproape

Cat despre modalitatea prin care SC “Sere Codlea” a fost “devalizata la blana” – dupa cum se exprima, recent, chiar omul de afaceri brasovean Ioan Nicolae – va vom informa, dragi cititori fideli, dar si curiosi, in numere viitoare ale cotidianului nostru, caci simpla narare a “magariilor” - pe cat de multe pe atat de grave - comise de patroana

Schutz se insiruieste pe zeci de pagini, ceea ce face imposibila publicarea intr-un singur numar al ziarului.

Demarat gratie fostului minstru Ioan Avram Muresan, jaful SC Sere Codlea Brasov a continuat pe timpul guvernarii PSD, caci, asa cum am mai precizat in paginile cotidianului nostru, “Lili” Schutz a avut grija sa devina membru “de vaza” al fiecarui partid ce a castigat Puterea, pentru a putea, bineinteles, sa intimideze eventualii anchetatori porniti sa faca dreptate.