Raportul intocmit recent de APADOR CH, cu privire la regimul de detentie din Penitenciarul de Maxima Siguranta Iasi, va fi inaintat in aceste zile Directiei Generale a Penitenciarelor, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si reprezentantilor presei centrale.

Publicat si pe site-ul de internet al Asociatiei, raportul cuprinde o serie de concluzii cu privire atat la cazul detinutului Ionut Maftei, cat si la regimul existent in penitenciarul iesean.

Fata de cele constatate in timpul vizitei din 2001, cand situatia tensionata din unitate parea sa se fi diminuat, la ultima vizita, reprezentantii APADOR CH au constatat ca frica este sentimentul dominant printre detinuti. "Ei (detinutii - n.r.) se tem sa vorbeasca, se tem de unele cadre, se tem sa nu ajunga tapi ispasitori in cazurile de decese sau incidente violente.

APADOR cere DGP sa ia masuri urgente pentru asigurarea unui climat normal intr-un penitenciar, fie el si de maxima siguranta", se arata intr-una dintre concluzii.

Clubul "vietasilor"

In timpul vizitei de la Iasi, reprezentantii APADOR au acordat o atentie deosebita celor 12 detinuti care au primit condamnari pe viata. Pentru acestia, exista un club separat, care nu este altceva decat o camera de detentie in care, in afara unor discutii cu cadrele din Penitenciar, nu se desfasoara nici o activitate, din lipsa de spatiu si dotari.

"Exceptand plimbarea zilnica (cel putin o ora), in curtea special amenajata, acesti detinuti pot doar sa joace fotbal o data pe saptamana pe terenul penitenciarului (doar intre ei) si sa mearga la biserica, tot saptamanal".

Pentru ca lipsa de activitate si izolarea sa nu genereze stari conflictuale intre detinuti, reprezentantii APADOR CH au cerut conducerii Penitenciarului sa diversifice activitatile zilnice pentru "vietasi".

Lanturi la sectia a VII - a

Un alt punct mentionat in raport a fost sectia a VII-a, unde sunt incarcerati "periculosii". Reprezentantii APADOR au descoperit ca, in momentul in care sunt scosi din camera, acesti detinuti sunt incadrati de gardieni mascati.

Totodata, au aflat ca Penitenciarul are in dotare cinci centuri de siguranta (lanturi care se fixeaza pe talie) si doua sisteme de imobilizare a mainilor si picioarelor (catuse de maini si catuse de picioare, unite prin lanturi).

In momentul in care s- au interesat de acest aspect, reprezentantilor APADOR li s-a adus la cunostinta ca acest sistem a fost folosit doar o singura data, in cazul unui detinut cu multiple tentative de automutilare. "In situatii exceptionale, se poate recurge la catuse de maini pentru imobilizarea detinutilor. Aceasta este regula respectata in sistemele penitenciare din tarile democratice.

Prin urmare, Asociatia sustine ca folosirea lanturilor, indiferent de denumire, este inacceptabila si cere DGP sa retraga aceste dispozitive din intreg sistemul penitenciar", se mai arata in raport.

Paturi din piatra

Izolatorul de pedeapsa este un alt punct care a atras atentia celor de la APADOR. Explicat pe intelesul cititorilor, detinutilor pedepsiti cu izolarea li se ridica saltelele, paturile, pernele si cearsafurile la trezire si li se dau seara, la stingere. Prin urmare, detinutii trebuie sa stea toata ziua direct pe piatra, ceea ce le pune in pericol starea de sanatate.

Conform declaratiei unuia dintre gardieni, paturile din piatra ar urma sa fie desfiintate in viitorul apropiat. "Izolatorul de pedeapsa, gol in ziua vizitei, avea aceleasi paturi de piatra, criticate in mod repetat (...) APADOR cere sa se renunte si la practica scoaterii cazarmamentului pe durata zilei, riscul imbolnavirii fiind acelasi si daca paturile ar fi din fier.

Alternativ, se poate dota izolatorul cu scaune normale, dupa modelul Penitenciarului de Maxima Siguranta din Amsterdam". Referitor la aceste aspecte semnalate in raport, conducerea penitenciarului iesean s-a abtinut in a face declaratii. "Inca nu am primit acest raport.

In consecinta, nu pot sa comentez nimic cu privire la concluziile din acest document", a declarat Mircea Bors, directorul Penitenciarului de Maxima Siguranta Iasi.

Anca TELEOJAN

Marius HALCIUG