Contractorii celor mai ample proiecte de infrastructura de pe teritoriul Romaniei, autostrada Brasov-Bors si autostrada Bucuresti-Brasov, sunt companii care, direct sau prin parteneri, sunt implicate in scandaluri de talie mondiala in care sunt acuzate de coruptie, fraude, practici anticoncurentiale.

Consortiul International al Jurnalistilor de Investigatii (ICJI) a cuprins companiile Bechtel si Bouygues in mai multe anchete, de-a lungul a peste zece ani, ajungand la concluzia ca firma americana si cea franceza sunt veritabili „baroni" ai contractelor internationale de infrstructura in diverse domenii, pe care le-ar fi obtinut datorita favorizarii lor de catre marile organisme financiare de tipul FMI sau BERD. „Buna ziua, ARDEAL" va dezvaluie ramificatiile afacerilor din Romania ale celor doua corporatii si bilantul tandemului Bechtel – Bouygues publicat de ICIJ.

Compania americana Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania, si BOUYGUES, concern francez implicat in contracte de infrastructura si lucrari cu Statul Roman au fost asociate in afaceri la nivel mondial prin societatea SAUR, o subsidiara a BOUYGUES.

Impreuna sau separat, cele doua mari grupuri au fost implicate in afaceri de miliarde de dolari furnizate de autoritatile statelor beneficiare in conditii ce sfidau libera concurenta si serveau celor doi contractori o confortabila pozitie monopolista.

BECHTEL si BOUYGUES fac obiectul unui raport drastic publicat de „Consortiul International al Jurnalistilor de Investigatii" (ICIJ) care acuza cele mai importante organisme financiare mondiale, printre care Fondul Monetar International sau Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, de favorizarea celor doua companii.

Singura si marea afacere in Romania in care este implicata compania BECHTEL poarta numele autostrazii Brasov – Bors, cea mai mare lucrare de infrastructura derulata pana acum la noi.

BECHTEL a castigat contractul prin incredintare directa, procedeu care a starnit nemultumirea Comunitatii Europene si reactii vehemente din partea opiniei publice.

Prin atribuirea proiectului autostrazii Transilvania, BECHTEL a devenit cel mai mare si mai bine platit contractor angajat de Statul Roman, valoarea proiectului fiind estimata la peste patru miliarde de Euro.

In SUA, legatura de casa dintre BECHTEL si administratia americana nu mai este o taina cel putin pentru presa, care a dezvaluit implicarea companiei americane in lucrarile de reconstructie a Irakului.

Constructorul BECHTEL provoaca rascoale in lume

"Alianta" la nivelul contractelor mondiale dintre BECHTEL si SAUR poate avea implicatii strategice si in Romania. SAUR reprezinta interesele BOYGUES in ramura hidrotehnica, unul din sectoarele de interes ale francezilor.

Ca si BECHTEL, BOUYGUES cuprinde mai multe compartimente de "lucru", unul foarte profitabil fiind constructia de drumuri.

Dezvaluirile din raportul ICIJ pune in cu totul alta lumina afaceriile celor doua companii in Romania si interesele din spatele celor mai recente achizitii publice de anvergura ale executivului roman (autostrada Brasov – Bors, autostrada Bucuresti – Brasov).

BECHTEL lucreaza prin SAUR mana in mana cu BOUYGUES in proiecte din intreaga lume. Bechtel este constructorul general al autostrazii Brasov – Bors.

BOUYGUES "activeaza" in domeniul constructiilor din Romania prin firma COLAS, beneficiara unor contracte de milioane de EURO cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Unul din cele trei tronsoane ale autostrazii Bucuresti - Brasov a fost atribuit de MTCT companiei franceze VINCI, partenera cu BOUYGUES in mai multe proiecte de constructii in Franta. La cel putin doua proiecte mari in derulare antreprenorii generali sunt parteneri traditionali ai BOUYGUES: Bechtel si Vinci.

In plus unul din finantatorii principalii ai celor doua proiecte este BERD, institutie bancara mentionata in raportul ICIJ ca "dirijor" al marilor contracte de privatizare din lume. BERD a "recomandat" in repetate randuri guvernelor finantate contractorul cel mai potrivit al lucrarilor.

In Romania, companiile franceze au acaparat in ultima perioada contracte ministeriale pentru cele mai vanate proiecte de infrastructura. Consultantul angajat de MTCT pentru autostrada Brasov – Bors este SCETAROUTE, companie detinuta de cea mai mare institutie financiara franceza, CDC.

BECHTEL, constructorul autostrazii Brasov – Bors si partenera de baza a SAUR in contractele pe resursele de apa mondiale, a provocat in Bolivia un scandal imens cunoscut cu numele de "razboiul apei". Privatizarea resurselor hidrografice ale tarii au adus BECHTEL in postura de contractant al guvernului columbian.

Afacerea a dus la cresterea de trei ori a pretului apei ceea ce a declansat iesirea in strada a maselor si decizia guvernului de a cere reprezentantilor BECHTEL sa paraseasca tara.

Anchetati in Franta, angajati de executivul roman

Intre doua anchete ale procurorilor francezi, Martin Bouygues managerul companiei care-i poarta numele, face o vizita in Romania in 1996 si este primit de premierul de atunci si presedintele Senatului din prezent, Nicolae Vacaroiu. de atunci a inceput o colaboarea profitabila pentru francezi cu Statul Roman.

Colas Franta, compania subsidiara a BOUYGUES a beneficiat de mai multe contracte cu MTCT. In asociere cu Consilier Construct, o alta societate care a facut obiectul anchetelor din "Buna ziua, ARDEAL", COLAS a castigat in iulie 2002 contractul pentru executarea lucrarilor de reabilitare primara pe DN 3.

Cele doua societati au castigat in urma unei licitatii restranse 7 milioane de Euro. Lozul cel mare a revenit la COLAS in calitate de antreprenor general al lucrarii.

In aceeasi zi, COLAS castiga si contractul pentru reabilitare pe DN 6, in asociere cu IPTANA, proiectantul autostrazii Bechtel impreuna cu Search Corporation, ambele controlate de omul de afaceri romano-american Michael Stanciu. Contractul a adus celor doua companii 5,5 milioane de Euro. Antreprenor general: Colas Franta.

Procedura de selectie: licitatie restransa. Compania mama BOUYGUES a primit contracte la autostrazile Bucuresti – Pitesti, Bucuresti – Giurgiu, Bucuresti – Constanta si in zona Craiovei.

Bouygues este asociata cu Societatea de Constructii Feroviare Iasi si mai detine sucursala SAUR Slobozia, societate care este de negasit in baza de date a Ministerului Finantelor, disponibila on-line. Cel mai mediatizat scandal de coruptie din Romania cu implicarea francezilor de la BOUYGUES a fost "Afacerea Palatul de Justitie".

Din 1995, BOUYGUES a facut obiectul mai multor scandaluri de presa si anchete ale autoritatilor franceze. Mai multi membri ai conducerii companiei au fost cercetati si condamnati de magistratii francezi pentru cazuri de coruptie. In Romania, au gasit "pamant si apa".

Baronii afacerilor mondiale

In septembrie 1997, trei membri din conducerea BOUYGUES si directorul general de la compania SAUR (o subsidiara a francezilor) au fost anchetati pentru intrebuintarea ilegala a fondurilor companiei si falsificarea facturilor fiscale.

In 1998 izbucneste un scandal de proportii in Franta, tinta acuzatiilor fiind aceeasi mare companie franceza BOUYGUES. Impreuna cu alte doua mari grupuri franceze, Suez-Lyonnaise si Vivendi, BOUYGUES a fost anchetata de autoritatile franceze pentru coruptie si operare in cartel.

Investigatiile au descoperit ca cele trei companii au incheiat o intelegere ilegala in vederea castigarii contractelor de constructie a scolilor din regiunea pariziana Ile-de-France in perioada 1989 – 1996.

Contractele in valoare de 500 de milioane dolari au fost impartite intre managerii celor trei societatii in urma unei intalniri care a avut loc intr-un hotel de pe Champs-Elysee. Cazul a dezvaluit implicarea mai multor politicieni in dosarul de coruptie intocmit pe numele BOUYGUES.

Potrivit investigatorilor francezi, un procent de 2% din valoarea contractelor a intrat in conturile mai multor partide de orientarea socialista din Franta. Pionul central al contractelor castigate de BOUYGUES in diferite regiuni ale lumii pe lucrari in domeniul hidrografic a fost compania SAUR.

Potrivit datelor publicate de „Consortiul International al Jurnalistilor de Investigatii" (ICIJ) mari rivalii in acest sector sunt doua maro corporatii: Suez – Vivendi – Thames Water pe de o parte si SAUR – United Utilities – BECHTEL.

SAUR a facut afaceri si cu Suez si Vivendi, impreuna cu care detine 80% din piata apei gestionate in Franta.

Potrivit raportului ICIJ cele trei companii (SAUR, Suez, Vivendi) l-au mituit pe primarul orasului Ostwald, situata la periferia capitalei europene Strasbourg, cu jumatate de milion de franci francezi pentru castigarea unor contracte cu municipalitatea.

SAUR este detinuta in intregime de BOUYGUES si este unul din asociatii BECHTEL in marile contracte in domeniul hidroenegertic mondial. SAUR joaca la doua capete fiind unul din partenerii „joint venture"-ului Suez – Vivendi.

Potrivit surselor noastre, SAUR detine o sucursala in Romania la Slobozia, insa la Ministerul Finatelor nu este inregistrata nici o societate SAUR in judetul Ialomita si nici in Bucuresti.

Cu toate acestea jurnalistii de la ICIJ mentioneaza si ei o filiala SAUR Slobozia care este obiectul unei investigatii separate a grupului de presa independenta. Din pacate acest raport nu se poate obtine decat luand legatura cu ICIJ, spre deosebire de celelalte informatii despre SAUR – Bechtel – Bouygues publicate pe site.

Redactorii „Buna ziua, ARDEAL" au solicitat colegilor de ICIJ furnizarea acestui raport si asteapta un raspuns in acest sens.

De asemenea asteptam si raspunsul Ministerului Transporturilor referitor la contractele atribuite societatiilor Colas (subsidiara a Bouygues) si SCCF Iasi (asociata cu francezii), valoarea acestor contracte si procedura de selectie a contractorului. Vom reveni.

Lovitura „de palat"

Asociarea statului roman cu societatea Bouygues este condamnata si de Coalitia pentru un Parlament Curat care, in raportul dat publicitatii saptamana trecuta, il condamna pe actualul ministru al Fianatelor Publice, Mihai Tanasescu pentru „relatii nefiresti" cu compania franceza.

„Mihai Tanasescu a semnat garantia guvernamentala pentru creditul de 34 milioane de euro contractat in vederea construirii Palatului de justitie de catrte firma franceza Bouygues, pe baza unui studiu de fezabilitate intocmit de ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, unde secretar de stat era Ileana Tureanu, fost reprezentant al firmei franceze Bouygues in Romania", se arata in raportul citat.

„Baronii apei"

Anchetele Consortiului International al Jurnalistilor de Investigatii releva ca Saur si Bechtel, alaturi de societatea britanica United Utilities si alte companii de talie mondiala au legaturi stranse cu Banca Mondiala, fortand privatizarea sistemelor de apa din mai multe state ale lumii, prin lobby guvernamental, contracte si tratate internationale sau modificari legislative. Astfel, companiile mentionate au ajuns sa controleze aproximativ 5 la suta din retelele de distributie a apei potabile de pe Terra.

Tot potrivit anchetelor ICIJ, pana in 2002, companiile stapaneau retelele de distributie a apei in cel putin 56 de state de pe doua continente, in timp ce in 1990 controlau retelele din doar 12 state.