Cazul fraudei de la Spitalul Judetean din Bacau este departe de finalizare. Lipsa unor documente care ar atesta manevrele prin care un singur angajat a reusit sa sustraga, de-a lungul anilor, o suma considerabila de bani, ingreuneaza ancheta.

Conducerea Spitalului explica modalitatea prin care s-a ajuns la asa ceva si asteapta rezultatul specialistilor pentru a putea lua masuri administrative in ceea ce priveste angajatul invinovatit.

In cazul fraudei de la Spitalul Judetean planeaza ambiguitatea sistemului de colectare a fondurilor provenite de la cei care au generat accidente de circulatie si pe care instanta, prin titlu executoriu, i-a obligat la plata unor sume de bani.

Ancheta inceputa de sectia economica a Inspectoratului Judetean de Politie si de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se rasfrange asupra unei singure persoane, angajata a Spitalului Judetean Bacau.

Cu toate acestea, atat ancheta Politiei, cat si raportul de audit al CJAS sunt ingreunate de lipsa unor documente care sa ateste aceasta frauda.

Din spusele directorului general al Spitalului, doctorul Leonard Rosu, datorita faptului ca nu a fost tinuta o evidenta exacta si nici nu s-a manifestat un interes vadit al urmaririi hotararilor judecatoresti care dispuneau plata unor cheltuieli spitalicesti, a permis unui angajat sa faca anumite nereguli.

Acelasi sistem, bata-l vina! “Lucrurile sunt foarte simple. Este vorba despre un angajat din Policlinica, de la Fisier, care, pe fondul neatentiei si neimplicarii sectorului administrativ, a speculat acest fapt si a facut aceasta neregula”, ne-a declarat directorul Rosu.

Circuitul banilor

De ani de zile, pe baza unor hotarari judecatoresti, persoanele care se faceau vinovate de accidente de circulatie ce aveau ca urmare internarea vreunei persoane, trebuiau sa plateasca Spitalului o serie de cheltuieli necesare ingrijirii partii vatamate.

Spitalul, chiar si prin executare silita, incasa banii datorati in urma spitalizarilor, dupa care erau varsati in contul Casei Judetene pentru Asigurari de Sanatate. In acest context, nu a fost facuta o evidenta exacta a valorii care era de incasat. Adica, s-a incasat dupa ureche.

Hotararile judecatoresti cu titlu executoriu veneau la Biroul juridic, de unde plecau la Fisier. Aici, persoana executata avea obligatia sa vina sa achite. Din neatentie sau rea-vointa, Biroul juridic trimitea originalul fara a mai pastra o copie sau o evidenta a sumelor.

Acest lucru a permis angajatului de la Fisier sa eludeze legea intocmind doua chitante cu sume diferite, una mai mare iar alta mai mica, cea din urma ajungand la Biroul juridic, cea mai mare la platitor. Diferenta de bani rezultata ca urmare a acestei inginerii era insusita de acest angajat.

“Eroarea consta in faptul ca juristul nu a inregistrat valoarea inscrisa pe titlul executoriu si a trimis mai departe acest document fara a face o copie”, a mai precizat Leonard Rosu.

Din datele furnizate de anumite persoane din cadrul Spitalului reiese ca aceasta practica dateaza din 1997, dar a fost stopata anul trecut, cand Casa de Asigurari de Sanatate a preluat atributiile de colectare a acestor fonduri.

Misterul documentelor

Atat Politia, cat si CJAS Bacau se plang de faptul ca cercetarea acestui caz este ingreunata de lipsa unor documente – a hotararilor judecatoresti.

Acest lucru prelungeste perioada de finalizare a anchetei, deoarece pentru stabilirea unui prejudiciu exact este nevoie de interogarea tuturor celor care au avut de platit bani catre Spital ca urmare a unor sentinte.

“Presupun ca pentru a nu putea fi urmarit, acest angajat a distrus acele documente, fapt care intr-adevar ingreuneaza stabilirea cu exactitate a unui prejudiciu”, a mai spus doctorul Rosu.

Masuri administrative

Pana la finalizarea anchetei, care este in derulare, persoana ce se face vinovata de acest delict a fost sanctionata de conducerea Spitalului prin limitarea accesului la anumite documente si retragerea dreptului de a mai lucra cu bani.

“Noi am limitat accesul la chitante si bani a persoanei invinuite, insa pana la finalizarea anchetei nu putem decide daca ii vom desface contractul de munca sau nu”, este de parere directorul Spitalului.

De cealalta parte, Gheorghe Huluta, presedintele Consiliului de Administratie al Spitalului, numit de catre Consiliul Judetean, este de parere ca trebuie pornit de la prezumtia de nevinovatie si lasate organele abilitate sa-si faca treaba.

Apoi, indiferent de rezultatul anchetei, prejudiciul trebuie recuperat de la cel/cea care a furat.

“Impreuna cu conducerea operativa luptam sa imbunatatim sistemele de urmarire si control ca sa nu dam posibilitatea altor angajati sa cada in pacat, pentru ca, datorita neajunsurilor (salariile destul de mici), tentatia este mare.

Noi suntem obligati sa protejam salariatii nostri si din acest punct de vedere”, a punctat consilierul judetean Gheorghe Huluta.

Contextul fraudei

Dupa opinia doctorului Leonard Rosu, aceste lucruri sunt posibile datorita schimbarii frecvente a conducerii acestei institutii medicale, fapt care nu a dat posibilitatea organizarii personalului asa cum ar fi trebuit.

De asemenea, si faptul ca acesti bani nu erau destinati in exclusivitate spitalului, ei ajungand in contul Casei de Asigurari de Sanatate, a generat o lipsa de interes din partea reprezentantilor, fapt care a facut posibila aceasta scapare.

Cert este ca o institutie ce are in subordine peste 1400 de angajati este greu de controlat in detaliu. Dar nu imposibil.

Frauda de 3 miliarde de la Spitalul Judetean a fost facuta, se pare, de o singura persoana. Asupra ei au fost luate, pana la aceasta ora, cateva masuri administrative, care pot culmina cu desfacerea contractului de munca.