60 de salariati ai Agrozooviticola Seuca isi asteapta de peste doua luni salariile * In acest timp continua supliciul procesului de reorganizare judiciara a societatii, stramutat la Piatra Neamt * La ultimul termen, desi a solicitat, prin intermediar, schimbarea administratorului judiciar - firma Reconversie si Valorificare Active

Targu Mures -, ex-deputatului PSD Culita Tarata nu i-a reusit acest lucru * In plus, cererea inaintata la dosar a fost semnata, se pare, in fals de Radu Cucos, fostul sef al IPJ Neamt si un apropiat al baronului neamtean

Cu toate ca a declarat in repetate randuri ca nu a fost implicat in afacerile cu vinuri, ex-deputatul PSD de Neamt Culita Tarata, patron al SC Compil Impex Piatra Neamt si, prin intermediul sotiei, al TCE 3 Brazi, continua sa se implice indirect in dosarul de reorganizare al SC Agrozooviticola Seuca, proprietara a sute de

hectare cultivate cu vita de vie. Martea trecuta, la Piatra Neamt s-a consumat inca un episod din serialul “Tarata - Seuca”. Pentru a intelege, insa, miza procesului stramutat la Piatra Neamt, ne vedem obligati sa facem o paranteza.

Dupa cum am mai precizat in unul din numerele de anul trecut, in mai 2003, creditorul Klipp Ladislau din Cluj, care obtinuse o hotarare definitiva pentru o creanta de 111 milioane de lei, deschide procedura de reorganizare judiciara. Creditorul castiga, dar nu este platit.

Agrozooviticola mai castiga cateva luni, plus dreptul de a depune un plan de reorganizare judecatoreasca ce putea sa salveze societatea de la faliment. Ilie Paraschiv, omul lui Culita Tarata, in acel moment si presedintele CA, nu ii permite insa directorului general Vasile Chis sa depuna acest plan.

In 14 ianuarie 2004, procedura de reorganizare judiciara a fost din nou declansata, reclamant fiind acelasi Klipp Ladislau. Administrator judiciar a fost numita firma Reconversie si Valorificare Active, filiala Targu Mures, iar Todor Soo Ignatie, administratorul societatii, s-a ocupat personal de acest dosar. Conform Legii nr.

64/1995, Ilie Paraschiv avea din nou dreptul de a depune un plan de reorganizare, dar actionarul majoritar tergiverseaza luarea unei decizii, iar la scurt timp se retrage din CA.

Deoarece judecatorul sindic a “autorizat” procedura de reorganizare judiciara, actiunile societatii sunt oprite de Reconversie si Valorificare Active (RVA) de la tranzactionare. In acelasi timp, administratorul judiciar reface tabloul creantelor si datoriilor Agrozooviticola.

Din analizele facute de RVA, reprezentantul firmei, Todor Soo Ignatie, si-a dat seama ca in spatele actiunilor lui Paraschiv este Culita Tarata, care printr-un om al sau, Petru Cucos, fostul sef al IPJ Neamt, a pregatit minutios planul de a pune mana pe activele societatii din Seuca.

Pentru a-si usura drumul, procesul de reorganizare al Agrozooviticola este stramutat la sfarsitul lunii septembrie 2004, la cererea societatii, la o alta instanta, fiind aleasa dintre toate zecile de instante care exista in Romania tocmai fieful lui Culita Tarata, Piatra Neamt.

Acestea fiind spuse, revenim la momentul 8 februarie 2005.

Judecator indepartat fortat

Martea trecuta a avut loc un nou termen din procesul declansat in baza Legii nr. 64/1995 si, teoretic, nu aveau cum sa apara surprize. Totusi, marea surpriza a reprezentat-o schimbarea judecatorului sindic desemnat in acest dosar, Cornelia Baltag, absenta, oficial, pe motive de boala.

Insa inca dinainte de infatisare, surse apropiate procesului dadeau ca sigura inlocuirea judecatorului, pe un cu totul alt motiv, si anume impartialitatea manifestata in dosar, lucru care nu concorda cu interesele baronului local Tarata.

Totusi, nici noul judecator nu a dovedit, se pare, mai multa intelegere, deoarece nu s-a pronuntat asupra cererii de schimbare a administratorului judiciar, amanand procesul pana pe 15 martie.

De asemenea, un alt insucces al lui Culita Tarata l-a reprezentat faptul ca nu a reusit sa schimbe tabloul credal si sa treaca, asa dupa cum isi dorea, pe pozitia intai.

Va reamintim ca Tarata apare pe tabloul creditorilor la pozitia 6, iar planurile sale erau ca prin imbunarea autoritatilor statului care au de recuperat de la Agrozooviticola sume mult mai mari - spre 90 de miliarde de lei -, ar fi putut ajunge pe pozitia intai, lucru neacceptat de Directia de Finante Publice Mures.

Cu toate acestea, Culita Tarata, care nu se afla intr-o pozitie de invidiat, fiind cercetat de PNA pentru afacerea din Baragan cu Insula Mare a Brailei, nu da semne ca ar fi obosit sa-si faca jocurile binecunoscute - acorda imprumuturi firmelor cu probleme, le aduce in pragul falimentului, iar apoi le

cumpara la o valoarea mult inferioara celei reale, de piata. Scenariul pare sa se repete si in cazul Agroozoviticola.

Fals in acte si uz de fals, marca militianul Cucos

Interesant este ca pe langa rocada de judecatori survenita, lucru neobisnuit in procesele pe Legea nr. 64, exista si un alt aspect, cel putin la fel de intrigant. La dosar, cererile inaintate de catre debitoarea Agrozooviticola Seuca Tribunalului Neamt au fost, se pare, semnate de catre procuratorul Petru Cucos.

Mai multe surse apropiate afacerii ne-au declarat ca Petru Cucos a semnat acele documente in fals si se face vinovat de uz de fals pentru ca nu avea nici o calitate legala de a “a da cu subsemnatul”. Cum probabil ca, legal, o va face cand vor intra pe fir politistii si procurorii.

Ţinand cont de acest aspect, consideram ca nu mai exista nici un dubiu ca Tarata este amestecat pana-n gat in aceasta afacere, ca intentioneaza sa puna mana pe activele Agrozooviticola pe doi lei si ca, pentru a-si indeplini acest scop, este capabil sa recurga la savarsirea de fapte

pedepsite de legea penala - darea de mita judecatorilor sau falsificarea unor documente. Ramane de vazut ce se va intampla la viitorul termen de judecata, dar potrivit administratorului firmei lichidatoare desemnate, Todor Soo Ignatie, se va incerca solutinarea dosarului pentru ca unitatea sa-si poata continua activitatea.

Cert este ca, desi inregistreaza debite substantiale catre bugetul de stat, societatea din Seuca a inregistrat in 2003 un profit datator de sperante - 35 de miliarde de lei. Prin acceptarea de catre instanta a unui program de reorganizare si prin esalonarea unor datorii, societatea ar putea fi salvata.

Mai ales ca Agrozooviticola Seuca dispune de mijloacele prin care si-ar putea plati datoriile - detine in patrimoniu active in mai multe localitati din jurul municipiului Tarnaveni (precum Bagaciu, Ganesti, Seuca etc.) sau din productia de struguri si vin dintr-un an, care se ridica la cateva miliarde bune.

Asa Seuca ar putea iesi lejer din ghearele unui baron cu renume de milionar in dolari din falimente provocate.

Prima implicare pe fata a lui Tarata la Seuca a fost in aprilie 2003. Atunci, intre Agrozooviticola si TC Compil Impex SRL s-a incheiat un contract in participatiune, datat 12.04.2003, pentru imbutelierea de vin. Cota parte din afacere a fost stabilita astfel: 80% - Seuca, iar restul Compil.

Petru Cucos si Teodor Ignat, fostul director Jidvei, persoanele desemnate sa se ocupe de imbutelierea vinului, tergiverseaza nepermis de mult demararea procesului tehnologic de imbuteliere, care se prelungeste de la trei luni pana in decembrie 2003. Moment in care Agrozooviticola ramane doar cu 20% din afacere.

Afacerea a mers doar cinci zile, deoarece Ignat a fost arestat, fiind acuzat de delapidarea a 85 de miliarde lei de la Jidvei.

Dupa arestarea sa s-a descoperit ca nu obtinuse nici aprobarile necesare imbutelierii si vanzarii vinului, fapt semnalat de presedintele Federatiei Agrostar, Nicolae Ştefan, care a declarat ca a depistat in Mures o firma care comercializa vin imbuteliat fara aprobare.

Urmand aceasta pista, s-a ajuns la firma Compil Impex din Piatra Neamt, a deputatului PSD Culita Tarata. Aprobarile le-a obtinut ulterior Vasile Chis, dar intre timp se declanseaza procedura de reorganizare judecatoreasca. Caseta

In 10 decembrie 2002, Ilie Paraschiv a cumparat, in urma licitatiei publice organizata de Agentia Domeniile Statului, SC Agrozooviticola Seuca. Pretul de adjudecare a fost de 14,680 miliarde de lei, cumparatorul acceptand sa plateasca o redeventa anuala de 310 kg echivalent grau/hectar.

ADS detine la Agrozooviticola 524 ha de teren agricol. Inca de atunci, s-a spus ca in spatele necunoscutului Paraschiv, din Dambovita, se afla baronul de Neamt Culita Tarata, exclus de la licitatia ADS, cu firma TCE 3 Brazi, administrata de sotia sa, Elvira Tarata. Caseta

De fapt, acest stil de a proceda ii este specific lui Culita Tarata. La fel s-a intamplat la SC Mobilex SA Roman, fabrica de mobila aflata din cauza datoriilor in pragul falimentului, la care Tarata, prin firma sa TCE 3 Brazi SRL, detinea 40% din actiuni.

La Mobilex, baronul nemtean s-a folosit de pozitia sa de actionar pentru a-si indatora fabrica unei alte societati ce-i apartinea, Compil Impex SRL.

Prin contractarea unor imprumuturi dezavantajoase de la Compil, pe care nu a reusit sa le returneze, Mobilex este declarata in faliment, iar Tarata a pus mana pe bunuri in valoare de aproape 10 miliarde, in schimbul unui miliard. Dar Mobilex nu este singura societate care a beneficiat de “ingineriile” lui Tarata.

Cu un capital social de 124,6 miliarde lei, SC Umaro SA Roman a intrat in buzunarul ex-deputatului PSD pentru doar 16 miliarde. Insa Insula Mare a Brailei este capul de afis al scandalurilor care il au in rol principal de afaceristul de carton Culita Tarata.

Scandalul are in prim plan darea in arenda, pe ochi frumosi, a unei suprafete de peste 57.000 de hectare. De dragul lui Culita Tarata, PSD a pus Insula Mare a Brailei pe butuci si a falimentat intentionat firma SC REEN SRL, care rentabilizase exploatarea agricola.

In mare secret, insula a fost facuta cadou deputatului PSD Culita Tarata, printr-un contract de arendare fara egal, pe 20 de ani. In plus, baronul a beneficiat si de o scutire la plata unei datorii de 400 de miliarde de lei.

Tarata a pus mana pe tot ceea ce facuse REEN, pana si pe semintele societatii, iar patronul acesteia a ajuns in strada si plin de datorii. Desi SC REEN SRL a reusit sa scoata din mocirla Insula Mare a Brailei, politica de partid si de stat a adus firma in stare de faliment.