Proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale este sub standardele dorite de minoritati, au apreciat, vineri seara, in cadrul unui forum politic, la Targu Mures, deputatul UDMR Toro T. Tibor, precum si avocatul budapestan dr. Veress Laszlo.

Veress, care a fost invitat la forum de Uniunea Civica Maghiara si de Consiliul National Secuiesc in calitate de expert, si-a expus parerea potrivit careia „trebuie lasata stacheta pana e sigur ca legea aduce mai multe beneficii comunitatii minoritare decat pierderi".

„E bine ca reprezentantii comunitatii sa nu ceara nici mai mult, nici mai putin decat ce exista in Europa si functioneaza in practica asa cum se intampla in Spania sau in tarile scandinave", a afirmat Veress.

In opinia lui, in acest proiect al legii privind statutul minoritatilor nationale, "stacheta e atat de jos lasata, ca nu aduce nici un beneficiu comunitatii".

De aceeasi parere a fost si Toro T. Tibor, care a declarat presei ca proiectul respectiv s-ar fi ridicat peste stacheta dorita, daca ar mai fi abordat cel putin inca zece aspecte.

„Nu sunt multumit. Exista niste principii, exista un nivel sub care nu avem voie sa coboram. Deocamdata, avem de-a face cu un proiect problematic, in care a existat o tendinta a organizatiilor minoritatilor aflate in Parlament sa aiba o situatie de monopol", a afirmat ultraradicalul maghiar.

In opinia acestuia, s-a imbunatatit mult proiectul, "in sensul ca s-a eliminat discriminarea intre organizatiile parlamentare si neparlamentare, ceea ce este un lucru pozitiv".

Potrivit lui Toro, toate organizatiile minoritatilor care doresc sa functioneze in baza acestei legi "trebuie sa se reinfiinteze si sa satisfaca aceste conditii".

Toro a mai spus, in cadrul dezbaterilor, ca a depus amendamente la lege, dar acestea nu au fost luate in seama.

„Problema este ca nu au aratat nici o vointa de a schimba. In UDMR nu exista egalitate de o vreme incoace. Nici o organizatie nu functioneaza daca nu exista frane la abuzuri. In aceasta forma, acest proiect de lege este antiminoritar", a mai declarat deputatul UDMR.

El a criticat faptul ca in prezent exista un pact politic intre cei 18 reprezentanti ai minoritatilor si putere, indiferent de coloratura politica, care consta in faptul ca acestora le sunt acordate niste subventii din bugetul de stat.

„In schimbul acestor subventii, sustin in Parlament, cu voturi, puterea. Acesta este un pact politic, care nu ajuta populatia acestor comunitati, dar legea ar fi putut rezolva acest aspect, intrucat interesul puterii e clar, ca intotdeauna doreste voturi pentru ceva.

Aceasta lege ar fi putut inlatura deficitul democratic", a mai aratat Toro T. Tibor.

UDMR a primit peste o suta de amendamente la proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale, in urma consultarilor si dezbaterii publice lansate de uniune dupa prezentarea proiectului.

Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, in urma cu o saptamana, ca amendamentele au venit de la formatiuni civice maghiare, biserici, dar si de la Consiliul Minoritatilor Nationale.

Marko Bela si-a manifestat atunci speranta ca proiectul legii privind statutul minoritatilor nationale sa fie inaintat Parlamentului in circa doua saptamani.

Potrivit documentului semnat de presedintele Consiliului National al UCM, Szilágyi Zsolt, facut public vineri, organizatia solicita eliminarea din legislatia privind alegerile a articolelor discriminatorii si antidemocratice referitoare la minoritati, astfel incat sa fie respectate "pluralismul si egalitatea de sanse".

Uniunea critica faptul ca, in pofida numeroaselor critici formulate de organismele internationale, institutiile romanesti nu au inceput demersurile de modificare a legii electorale si cere Parlamentului Romaniei "sa modifice de urgenta" legislatia electorala, precum si Legea partidelor.

UCM precizeaza ca mai multe organisme si institutii internationale au apreciat ca "discriminatorii si antidemocratice" articolele referitoare la eligibilitatea organizatiilor minoritatilor nationale.

Uniunea Civica Maghiara citeaza mai multe documente printre care si raportul OSCE privind alegerile parlamentare din Romania, dat publicitatii in februarie 2005, unde, referitor la participarea minoritatilor la alegeri, se constata ca"trebuie modificate prevederile ce fac diferenta intre organizatii parlamentare si extraparlamentare".

Organizatia minoritatii maghiare invoca si raportul anual privind situatia drepturilor omului din Romania, realizat de Departamentul de Stat al SUA in care se arata ca "Legea electorala locala contine prevederi discriminatorii la adresa unor organizatii nationale, definind ca eligibile organizatiile ca membre a Consiliului

Minoritatilor Nationale, cu conditionari in plus fata de acelea care sunt reprezentate deja in Parlament".