Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International Romania au criticat proiectul de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. In opinia lor, proiectul are concepte nedefinite sau formulari vagi, ce vin in contradictie cu standardele CEDO.
Pe de alta parte, proiectul are sustinerea politicienilor care considera ca noua agentie va fi eficienta in ceea ce priveste controlul declaratiilor de avere si va respecta cadrul legislativ.
Trei organizatii civice cunoscute pentru expertiza lor in domeniul combaterii coruptiei au criticat miercuri actualul proiect de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. Este vorba de Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul de Resurse Juridice si Transparency International Romania.
In opinia lor, proiectul are concepte nedefinite sau formulari vagi, ce vin in contradictie cu standardele CEDO, iar, in plus, Agentia s-ar afla in afara oricarui control, deoarece nu exista nici o procedura de evaluare a activitatii sale.
“Actualul proiect reprezinta un regres fata de proiectul de lege adoptat inca din 2004 de Camera Deputatilor si care se afla de mai bine de un an in Senat, nu numai pentru ca va necesita timp pentru parcurgerea procesului legislativ, cat mai ales din perspectiva continutului sau”, sustin reprezentantii celor trei organizatii intr-un comunicat remis presei.
Pe de alta parte, multe texte contin concepte nedefinite sau formulari vagi, ceea ce face ca proiectul sa fie in contradictie cu solicitarile si intreaga jurisprudenta a CEDO, conform careia legea trebuie sa fie “clara si predictibila”.
In comunicat se mai arata ca actul normativ contine o serie de confuzii procedurale intre procedura contenciosului administrativ, cea fiscala, procedura civila, combinate cu elemente de procedura penala, ceea ce va face ca legea sa fie inaplicabila.
“Ne exprimam temerea ca judecatorii, care vor avea o reala dificultate sa decida procedura de urmat, vor fi eternii acari pauni”, se arata in acelasi comunicat.
Proiectul elaborat de Ministerul Justitiei prevede ca ANI poate sesiza Parlamentul cu privire la incompatibilitatea Presedintelui tarii, ca procedura de sesizare a Parlamentului pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare. Pentru magistrati legea este si mai drastica.
In cazul indepartarii din magistratura, pe motive de incompatibilitate, acestia nu mai pot exercita nici o functie de specialitate juridica timp de trei ani. In opinia semnatarilor comunicatului, aceasta reprezinta o incalcare a drepturilor omului, magistratii fiind pusi in situatia de a face, eventual, munci necalificate.
Potrivit celor trei organizatii civice, unele prevederi constituie grave incalcari ale dreptului la aparare al persoanei, stipulat clar in articolul 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
De exemplu, nu este prevazuta obligatia inspectorului ANI de a aduce la cunostinta persoanei controlate actele dosarului si dreptul acesteia de a fi asistata de avocat, cu sanctionarea inspectorului care nu respecta aceasta obligatie. Proiectul precizeaza doar posibilitatea de a lua cunostinta de dosarul intocmit si asistenta avocatiala.
Se precizeaza ca actele intocmite in cursul cercetarii prealabile - deci inaintea declansarii controlului - pot constitui mijloace de proba, desi pe parcursul cercetarii prealabile persoana nu are posibilitatea de a se apara, nefiind nici macar citata.
Persoana care ataca in tribunal decizia ANI si care este nemultumita de hotararea instantei de fond nu are practic posibilitatea de a face un recurs motivat, pentru ca termenul de redactare al hotararii (5 zile) coincide cu cel al declararii recursului.
Nici o alta dispozitie nu precizeaza vreun alt termen de depunere a motivelor de recurs. O alta problema semnalata de cele trei organizatii este cea a “Timpului 0” ales de Ministerul Justitiei. Unul din articole prevede ca nu pot fi supuse controlului bunurile dobandite anterior intrarii in vigoare a Legii nr.
161/2003, iar cercetarea se face pentru diferentele acumulate in cadrul unui mandat, deci primele averi care se vor verifica sunt pe mandatul 2004-2008.
Reprezentantii celor trei organizatii apreciaza ca aceste prevederi pot constitui premise serioase pentru “albirea” averilor si optiunea Ministerului Justitiei reprezinta un regres urias fata de prevederile Legii 115/1996, care instituia procedura pentru perioada de dupa 1 ianuarie 1990.
Referitor la constituirea ANI, deputatul PC Petru Calian a insistat pe o transparenta totala. “Trebuie sa se tina cont si de parerea societatii civile. Iar daca sunt disfunctionalitati, sa se revina asupra proiectului” a afirmat deputatul clujean.
Deputatul PD Daniel Buda considera ca nefondate criticile la adresa Agentiei Nationale de Integritate: “Va fi un organism eficient pentru controlul declaratiilor de avere. Vor fi verificate de profesionisti in domeniu, verificarea nu va mai fi doar la nivel de procuror.
In ceea ce priveste criticile, sunt absolut nefondate, se vor respecta Constitutia Romaniei si legislatia in vigoare” a incheiat deputatul PD.
