ZIUA de Cluj: Cand va functiona Alianta la nivel national asa cum functioneaza la Cluj?

Emil Boc: Nu este departe acel moment, important este ca exista exemple de functionare foarte buna a Aliantei. Clujul poate constitui un asemenea caz, dar mai sunt si alte locuri in tara.

ZIUA de Cluj: Care? In Ardeal, nu prea am intalnit.

E. B.: Nu cred ca putem spune ca in Ardeal nu functioneaza Alianta, chiar daca mai sunt unele mici divergente inerente, ca doar suntem oameni, exista pareri diferite si, de aici, controverse. Important e ca reusesti sa pastrezi o echipa si sa ramai coerent cu lucrurile pe care le-ai promis si pe care vrei sa le faci.

La Cluj am avut avantajul ca, dincolo de faptul ca am castigat impreuna alegerile parlamentare si prezidentiale, le-am castigat impreuna si pe cele locale, fiind, dupa Bucuresti, singurul loc din tara unde am participat impreuna si am avut ocazia sa ne sudam, sa ne cunoastem, sa eliminam orgoliile sau sa le atenuam, inainte de a ajunge propriu-zis la actul guvernarii.

Eu cred ca, daca exista disponibilitate umana, multe lucruri pot fi rezolvate. Apar probleme atunci cand exista incompatibilitati umane ce nu pot fi rezolvate.

ZIUA de Cluj: Si de o parte si de cealalta il aveti pe Cezar Preda pe post de pivot, iar PNL pe Ludovic Orban.

E.B.: Revenind la Bucuresti, eu cred ca PD si PNL sunt condamnate sa mearga impreuna si sa castige impreuna, pentru ca, daca pierd, pierd separat. De aceea, chiar daca apar unele puncte de vedere diferite, PD-ul si PNL-ul au un viitor comun, cel putin pana in 2008, este pe protocol. Vom discuta si conditiile potentiale ale prelungirii acestuia, dar poate nu e momentul sa le discutam astazi.

ZIUA de Cluj: Dar le-ati discutat la intalnirea informala a Aliantei.

E.B.: Nu, nu le-am discutat, pentru ca am zis ca cel mai important lucru este sa dam semnalul ca actuala alianta, pe actualul protocol, functioneaza. Or, daca ea va demonstra ca poate functiona pe actualul protocol, ne putem gandi si la prelungirea lui, sau la alte variante dupa 2008, dar trebuie sa dam oamenilor incredere ca ceea ce e scris functioneaza si ca ceea ce am promis se rezolva.

Avand aceste lucruri rezolvate, va fi mult mai usor sa gasim solutiile politice de continuare a proiectului.

ZIUA de Cluj: Ce parere aveti despre apropierea dintre Partidul Conservator si PRM?

E.B.: Eu stiu o vorba din popor: cine se aseamana se aduna, nu stiu daca se aplica sau nu in acest caz, dar este treaba lor. Eu am un singur lucru pe care il respect: nu avem alte aliante decat cele cu PNL si acestea conteaza. In rest, fiecare are dreptul sa isi faca jocurile pe care le crede.

ZIUA de Cluj: In cazul acesta, conservatorii mai au loc in Guvern?

E.B.: Ei s-au declarat in afara Guvernului inca de acum cateva saptamani. E treaba lor.

ZIUA de Cluj: Daca se retrag conservatorii de la guvernare, realizati anticipate?

E.B.: Bucurosi le-om duce toate, de-o fi pace, de-i razboi. Noi am vrut alegeri anticipate in 2005, cand era momentul prielnic organizarii lor, nu s-a putut si nu mai revin asupra cauzelor.

Daca in 2007 se va ivi un context politic care sa permita organizarea alegerilor anticipate, evident ca vom participa la sustinerea lor, dar nu vom face un scop in sine, pana in 2007, din anticipate, punand in plan secundar integrarea sau angajamentele din campania electorala, sau promisiunile din actul de guvernare. Ne facem mandatul fie cu anticipate, fie fara anticipate. Sunt multumit de colaborarea cu Consiliul Local

ZIUA de Cluj: Tot in alianta sau separat?

E.B.: Decizia va apartine consiliului de conducere al Aliantei si nu vad, deocamdata, sa fie impedimente de a nu participa in alianta. Sper sa nu apara, intre timp, alte considerente, care sa ne determine sa luam alta decizie.

ZIUA de Cluj: Discutii cu PSD?

E.B.: Cat timp voi fi presedintele PD, PD nu va intra in nici o alianta politica cu PSD.

ZIUA de Cluj: Discutam de variantele dupa 2008. Prelungirea protocolului, participarea impreuna... In ce moment ati pierdut pe traseu votul uninominal?

E.B.: Eu cred ca nu-i pierdut. Noi am discutat numai de alegerile locale, nu si pentru cele parlamentare, unde solutia care se contureaza este de a da cetateanului posibilitatea de a alege consilierii locali si judeteni printr-o modalitate in care sa conteze votul lui mai mult decat a contat pana acum, printr-o simpla stampila aplicata unui partid.

Votul preferential ce inseamna: ca partidul stabileste o ordine cu 10 candidati si vine alegatorul si, din cei 10 candidati, spune el care trebuie sa fie in consiliul local sau judetean, deci e un parteneriat intre partid si cetatean, ultimul cuvant avandu-l cetateanul, in conditiile in care primarul este ales prin vot uninominal, cel care isi asuma in ultima instanta strategia de dezvoltare a unei comune, oras sau municipiu.

ZIUA de Cluj: Nu este greoaie procedura?

E.B.: Pentru comunitatile mai mici merge. Nu functioneaza la nivel national, dar pentru judete, comune sau orase poate fi viabila.

ZIUA de Cluj: Cetateanul trebuie sa puna 27 de stampile la consiliul local si 37 la cel judetean.

E.B.: El poate fi de acord cu lista propusa de partid si atunci doar impatureste buletinul si merge mai departe, dupa cum poate sa intervina pe lista, deci nu e obligatoriu, fiecare dupa cum apreciaza.

ZIUA de Cluj: Sunteti multumit de consilierii locali pe care ii aveti la Cluj?

E.B.: Per ansamblu, sunt multumit de colaborarea pe care o am cu Consiliul Local, chiar daca nu toate proiectele mele au trecut, dar vreau sa va spun ca, dincolo de disputele politice si criticile si adversitatile care exista, sunt oameni care, indiferent de partidul din care fac parte, gandesc in interesul comunitatii si in interesul orasului si au facut diferenta intre faptul ca nu il sprijina neaparat pe Boc intr-un proiect, ci sprijina orasul sa mearga mai departe, sa ajunga si sa recastige statutul de capitala a Ardealului, sa atragem investitii, sa modernizam infrastructura clujeana, sa dam drumul la marile proiecte de dezvoltare.

Aici i-am apreciat si ii apreciez pe consilierii locali, evident nu toti sunt de acelasi calibru, dar exista, in fiecare grup de consilieri, lideri care reusesc sa formeze opinia in directia intereselor comunitare. Acesti lideri sunt cei consacrati.

De la PSD il avem pe Stefan Dimitriu, de la PNL este o echipa a Aliantei deja si vreau sa ii apreciez pe toti, caci fara suportul lor n-as fi reusit sa merg mai departe, fara cei de la PD si PNL, si, surprinzator, colegii de la UDMR.

Laszlo Attila este un presedinte cu viziune si reuseste sa isi mobilizeze echipa, nu in promovarea unor proiecte care sa puna accentul pe nationalism, ci pe un nationalism moderat de ambele parti, sa gasim solutiile pentru oras. Vreau sa va spun ca a fost unul din artizanii pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuit.

A venit la mine cu o echipa, imediat l-am sustinut si, iata, suntem pe primul loc in tara la reabilitarea termica a blocurilor de locuit. Stefan Dimitriu a avut multe proiecte de urbanism, propunand solutii pentru mansardare, l-am sustinut imediat si am venit cu proiecte de hotarare.

Fara colegii de la PD si cei de la PNL n-as fi reusit sa am motorul dezvoltarii orasului si aici ii remarc pe fiecare, de la Stamatian, de la PD, si Ovidiu Turdean, de la PNL, toata echipa condusa si aflata in Consiliul Local. Am o parere buna si despre cei de la PC; generalul Sandu si Mircea Petric sunt oameni care incearca sa isi aduca contributia.

Ma bucur ca cei trei independenti au optat pentru PD, pentru ca fiecare are o expertiza pe domeniul lui, vorbesc de profesorul Pantea, pe contabilitate si partea economica, de profesorul Nistor, pe istorie, de consilierul Pop, pe partea comunitara, toti oameni cu viziune pe domeniul lor.

Cei de la PRM incearca sa faca opozitie, nu intotdeauna reusesc, au uneori idei putine, dar fixe, dar cel putin nu sunt oameni care sa doreasca raul orasului cu orice pret.

ZIUA de Cluj: Ajuta, in momentul acesta, comisia monumentelor istorice dezvoltarea Clujului?

E.B.: Din cate stiu eu, sunt probleme in colaborarea aceasta, poate nici nu sunt bine date atributiile si ar trebui sa fie modificate. De exemplu, pentru obtinerea avizului pentru parking-ul de la Primarie, a trebuit sa mergem la comisia nationala de la Bucuresti, pentru ca la Cluj nu am reusit sa ajungem la un dialog.

Nu as vrea sa intru in detalii, ar fi bine sa discutati cu arhitectii, deci sunt probleme si, undeva, conflictul de mentalitate este cel care desparte apele in comisie.

Sunt oameni cu viziunea anilor ’70, care vad inca Clujul cantonat in proiectul anilor 60-70, sunt arhitecti tineri, care vad orasul lui 2010-2020, si din conflictul acesta de generatii s-a creat o ruptura, care nu stiu cum va putea fi umpluta. Eu cred si merg pe mana celor care cred ca Clujul trebuie sa mearga spre 2020, nu spre 1970.

ZIUA de Cluj: Cei trei independenti au fost racolati

E.B.: Ei au devenit independenti prin demisia din partidul lor.

Au stat un an si jumatate in calitate de independenti in Consiliul Local, nimeni nu a creat nici un fel de presiuni asupra lor si, cand a aparut aceasta alegere prin care au trebuit sa isi stabileasca definitiv optiunea politica, avand in vedere ca ne-am compatibilizat in ideile noastre, in proiectele pe care le-am facut, am gasit foarte mult sprijin in ei, de asemenea ei au venit cu proiecte pe care eu am gasit ca sunt viabile si le pot promova, au acceptat sa faca echipa cu colegii mei din PD, decizia a apartinut organizatiei municipale, iar eu ma bucur ca ei sunt in partidul pe care il reprezint.

ZIUA de Cluj: Cum vedeti relatia dintre Vasile Blaga si Ioan Rus?

E.B.: Este una tehnica, pe ceea ce inseamna administratie publica si colaborarea pe linia germana in privinta integrarii europene, a securizarii frontierelor. Ma bucur ca a existat o continuitate intre doi ministri, care au pus jaloane importante pe drumul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Ioan Rus a deschis calea.

ZIUA de Cluj: Dar referitor la relatia politica cu Ioan Rus?

E.B.: Nu am relatie politica. Am vorbit de patru-cinci ori dupa ce am castigat alegerile, pe probleme strict punctuale de administratie. In rest, fiecare cu politica lui.

ZIUA de Cluj: Dupa modelul relatiei Blaga-Rus, aveti vreo relatie cu cineva din PSD sau din alte partide?

E.B.: Nu, nu am relatie in PSD. In PNL, tot timpul colaborez cu colegii mei, cu Calin Popescu Tariceanu, cu Marius Nicoara, Ovidiu Turdean si Adrian Popa. Avem chiar relatii extraordinare. La Cluj, ma inteleg foarte bine si cu consilierii locali, mai putin cu cei judeteni din PNL, cu care nu am foarte multe lucruri in comun din punct de vedere administrativ, si sunt mandru de colaborarea cu ei.

Chiar ne-a priit foarte bine lupta din campania electorala cu PSD, cea de la alegerile locale. Acea lupta si amenintarile cu dosare ne-au unit si, dupa ce am ajuns aici, trebuie sa le rasplatim oamenilor increderea pe care ne-au acordat-o atunci, cand, intr-o competitie la baioneta, au votat cu noi, nu cu altii.

ZIUA de Cluj: De ce nu ati acceptat intalnirea de la restaurant cu PNL?

E.B.: Pentru ca nu a fost programata o intalnire la restaurant. Zvonurile au dus aceasta intalnire intr-o directie pe care noi nu o aveam in vedere si am convenit un lucru: ca dupa sedinta Aliantei facem o discutie mai larga, cu mai multi colegi, nu doar cei de la varf, sa discutam proiecte politice.

Dar, in momentul in care discutia a deraiat spre sprit, am considerat ca va cadea in derizoriu si nu cred ca romanii merita sa se uite la Alianta ca la o formatiune care se gandeste la altceva. Important este, pana la urma, ca Alianta sa ramana consistenta, serioasa si sa isi urmeze proiectul pe care il are. Descentralizarea este prioritatea zero a administratiei pentru PD

ZIUA de Cluj: Inventia presei este si proiectul cu rotatia de la conducerea Guvernului?

E.B.: El nu a fost discutat in PD, nu a existat nici o propunere in acest sens. Sunt supozitii si afirmatii pe care nimeni din PD nu are mandat sa le duca mai departe.

ZIUA de Cluj: Sunteti singurul presedinte de partid din tara care nu conduce formatiunea politica din capitala. Cu toate acestea, nu v-am auzit vorbind despre descentralizare si regionalizare. Cu toate acestea, prefectul de Cluj, Alin Tise, tot de la PD, a venit cu o idee indrazneata, inovatoare. Cum vedeti dumneavoastra aceast` problema?

E.B.: Inseamna ca nu am fost actori pe aceeasi scena politica. Nu cred ca a fost o sedinta in aceasta vara in care sa nu vorbesc despre descentralizare. Descentralizarea este prioritatea zero a administratiei pentru PD. Descentralizarea inseamna subsidiaritate, decizie pentru autoritatile locale, transferul competentelor spre primarii si apropierea deciziei de cetatean.

Pana la 1 septembrie, ministerele trebuie sa isi modifice legislatia pentru trecerea competentelor de la agentiile subordonate ministerului la primarii. Spre exemplu, pentru a deschide un restaurant este nevoie de autorizatia de mediu de la agentia de Mediu. Acelasi lucru il poate face si Primaria, prin departamentul de Mediu pe care il are.

Agentia trebuie sa fie pastrata pentru investitiile cu impact deosebit pentru mediu, in rest deciziile trebuie lasate in mana primariei. Proiectul pe care prefectul l-a lansat este unul complementar cu ceea ce se intampla in momentul de fata si voi vedea care sunt punctele slabe si tari si daca proiectul poate fi imbunatatit.

Dar sunt o tinta a PD descentralizarea, regionalizarea, autonomia locala, subsidiaritatea. Nu vom accepta nici o descentralizare fara resurse. O data cu descentralizarea, vor veni si banii.

ZIUA de Cluj: La ce sectoare va referiti?

E.B.: E vorba de sanatate, de directia agricola, de invatamant si de mediu. Sunt doar

ZIUA de Cluj: Stim ca sistemul din Ministerul de Interne este cel mai bine sudat. Cand o sa aveti in subordine Politia

E.B.: Cand vor fi asigurate resursele financiare.

Acum exista pe masa la Guvern proiectul care vizeaza trecerea politiei la primarie, care este conditionat de un singur lucru, gasirea resurselor financiare pentru a majora de la 47%, la 51% cotele defalcate din TVA pentru administratiile locale, ca sa ii platim suplimentar pe cei de la politie care vor trece la primarie, pentru ca ei trec cu drepturile de acolo.

Nu pot lua pe cineva de la politie si sa il platesc mai putin, e vorba de drepturi castigate. Acum, totul depinde de Ministerul Finantelor si de fonduri. Proiectul este finalizat. Am avut si o dezbatere, in noiembrie anul trecut, la Cluj.

Cand se gasesc resursele financiare printr-o rectificare viitoare, sper eu ca vor trece cel mai tarziu in 2007, pentru ca nu exista pozitie politica, nici de la PD, nici de la PNL ca politia sa nu treaca in subordinea primariei.

ZIUA de Cluj: Sistemul se opune?

E.B.: Va fi obligat sa mearga mai departe, pentru ca, daca decizia politica e luata, sistemul merge. Eu cred ca 2007 va fi, cu siguranta, anul in care vom avea aceasta trecere a Politiei, dupa cum sper sa fie mai repede deblocarea posturilor din administratie care ne blocheaza pe noi sa modernizam primariile, sa infiintam birouri in concordanta cu 2007.

Avem nevoie de departamente care sa absoarba fondurile comunitare, sa le monitorizeze pe acestea, biroul de informare turistica, avem nevoie de un birou pentru dezvoltarea strategica a Clujului, la urbanism sa angajam de 5 ori mai multi oameni decat sunt acum, sa cre`m un post de director adjunct pe langa arhitect, ca sa nu mai existe toata presiunea numai pe arhitectul sef al Clujului. Toate aceste lucruri nu le putem crea inca, pentru ca nu avem posturile libere.

ZIUA de Cluj: Va simtiti vinovat pentru cresterea capitalului politic al lui Calin Popescu Tariceanu?

E.B.: El este partenerul meu de Alianta, il respect si ii doresc sa aiba capitalul politic pe care si-l doreste. Crescand capitalul lui politic, creste si Alianta, asa ca nu vad ce e rau in asta.

ZIUA de Cluj: Exista similitudini intre viziunile arhitecturale lui Adrian Iancu, arhitectul sef al orasului, privind viitorul Clujului si a[tept`rile dvs. in acest domeniu, privind viitorul Cluj ca si capitala a Ardealului?

E.B.: Avem in comun proiectul zonei pietonale din centrul orasului, care este o conceptie comuna, pe care o impartasesc, avem aceeasi viziune cu privire la descongestionarea traficului prin crearea sensurilor unice in centrul Clujului, am aceeasi viziune in ce priveste crearea, pe malul Somesului, a unei zone de agrement, pe care vrem sa o dezvoltam, am aceeasi viziune pe ceea ce inseamna centurile ocolitoare, cartierele Lombului si Tineretului. Pe proiectele mari, din nefericire, nu comunicam foarte bine si asta e o alta problema, dar e un om care stie foarte multe in materie de urbanism, desi comunica foarte prost. Toate acestea sunt proiectele executivului cu care am venit in campania electorala.

ZIUA de Cluj: Cum vedeti viitoarea relatie cu UDMR-ul?

E.B.: Va fi una bazata pe Constitutie, lege, pe respect reciproc, toleranta.

ZIUA de Cluj: Pe actuala Constitutie?

E.B.: Pe actuala Constitutie sau pe Constitutia modificata, atunci cand vom intra in Uniunea Europeana, numai daca vor fi eliminate acele prevederi care pot crea premisele unei autonomii teritoriale si prevederile ce sunt in discordanta cu textul Constitutiei si cu reglementarile internationale in materie de dreptul minoritatilor.

Daca se va intelege ca Romania nu poate fi un poligon de incercare in ceea ce priveste dreptul minoritatilor, nu avem nici o problema de a fi la acelasi standard cu Franta, Germania sau alte tari din UE. Cred ca exista resurse in UDMR pentru a avea o relatie decanta, bazata pe lege si pe interesul comun.

ZIUA de Cluj: Dar proiectul Legii minoritatilor, atat de insistent cerut de UDMR?

E.B.: Eu cred ca Legea minoritatilor nu este o bariera a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, ci este o lege care trebuie sa fie adoptata dupa o forma care trebuie sa corespunda Constitutiei Romaniei si standardelor europene in materia drepturilor minoritatilor nationale.

ZIUA de Cluj: Este nevoie, la Cluj, de un city-manager?

E.B.: Nu am nevoie de un city-manager la Cluj. Legea este in vigoare si acum, deci nu mai trebuie nici o alta promulgare. Eu cred ca echipa pe care o am la Primarie este absolut suficienta si poate alte primarii, cu alte dimensiuni, metropole mai mari au nevoie. Clujul nu are nevoie azi de un city-manager.

ZIUA de Cluj.: De ce se lucreaza asa de incet pe Bulevardul Eroilor?

E.B.: Eu cred ca se lucreaza foarte bine si serios. Pe Eroilor se fac lucrari de anvergura, care trebuiau facute in urma cu 10 ani si care vor fi valabile inca 50 de ani de aici in colo.

Ele sunt conditionate de lucrarile de canalizare, gaz, electricitate, pentru ca sapi si dai de conducta de gaz care e la 10 centimetri in loc sa fie la 60, se opresc lucrarile si se baga conducta la 60 de centimetri, mergi mai departe, dai de cablul de la Electrica, dupa care stopezi lucrarile si il bagi acolo. Daca mergeti pe Eroilor, veti observa ca nu mai sunt cabluri pe sus.

Ca sa punem cablurile subterane a trebuit sa lucram o luna si a fost nevoie de lucrari suplimentare, dar pe 1 octombrie vor fi redate circulatiei atat Bulevardul Eroilor, cat si 21 Decembrie si Lucian Blaga, toata piata Republicii, tot ce inseamna Clinicilor.