Ghilea fura

de Sorin Sotoc, Mihai Petean     Gazeta de Oradea
Luni, 11 septembrie 2006, 0:00


Gavrila Ghilea
(Foto: Gazeta de Oradea)

Bogatiile naturale sunt un dar nepretuit care au transformat Romania, secole de-a randul, intr-o tinta a grupurilor de interese economice a multor tari puternice ale Europei si nu numai. Saracita constant de propriile resurse zamislite la facerea lumii, mica tara aflata la confluenta sferelor de putere a fost cand un factor tampon, cand unealta folosita de unii impotriva celorlalti.



Indiferent de situatii, insa, de fiecare data istoria s-a repetat: mii de milioane de tone din resursele naturale ale Romaniei au luat calea altor tari. Bihorul, unul dintre cele mai fericite judete ale tarii din punct de vedere al bogatiilor solului si subsolului, a fost saracit constant de zestrea sa cea mai de pret.



Fie ca este vorba despre zacamintele de uraniu si metale rare din Baita - cel mai mare din Europa - care vreme de 12 ani a luat drumul Rusiei, fie ca discutam despre discutam despre zacamintele de titei, cele calcaroase (andezit, marmura), balastru ori nisip, povestea s-a derulat repetitiv dupa acelasi calapod.



Practic, comparativ cu anii dinainte de 1989, cand resursele minerale exploatate haotic ajungeau dincolo de granite, imbogatind afaceristii straini, situatia nu s-a schimbat prea mult. Acum se exploateaza la fel de haotic, iar de imbogatit se imbogatesc hraparetii nostri. Care saracesc la greu zacamintele naturale si, ajutati de o legislatie labila, fac miliarde pe seama Statului Roman.



Unul dintre acestia este chiar vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Bihor, Gavrila Ghilea. Balastiera acestuia, postata pe un teren bogat in zacamant de balastru, in perimetrul limitrof Vamii Bors, produce anual 100.000 de metri cubi (mc) de agregate (balastru sortat) extrase din cele doua lacuri.



Asta doar dupa cum se lauda firma SC Constructii Bihor SA, patronata de vicele CJ, pe pagina propriului site Internet. In realitate, insa, productia este mult mai mare. Iar prin taxele neplatite, Statul Roman este fentat anual cu zeci de miliarde de lei vechi.



Febra constructiilor



In ultimii ani, odata cu boom-ul constructiilor si mai ales odata cu demararea programelor de reabilitare a infrastructurii rutiere, exploatarile de nisip si pietris au devenit o necesitate pentru drumari.



Fie ca vorbim de Autostrada Transilvania, de reabilitarea sectoarelor de drumuri nationale ori judetene care strabat Bihorul, ori de constructia de vile, case, si chiar mall-uri, toate aceste proiecte inghit cantitati imense de material produs de exploatarile de nisip si pietris.



In aceste conditii, balastierele au devenit o afacere extrem de profitabila al carei control, din pacate, Statul Roman l-a pierdut. In Romania, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) este institutia care se ocupa de exploatari si explorari, taxe si redevente, protectia mediului in zonele de exploatare, indiferent ca vorbim de resurse de petrol sau resurse minerale.



Numai ca ANRM actioneaza in baza unei legislatii extrem de vagi, din cauza careia a scapat aproape total haturile.



Intreaga activitate de valorificare a rezervelor de petrol sau minerale se efectueaza in baza Legii minelor nr. 85/2003 si a Hotararii de Guvern nr. 1.208 din 14 octombrie 2003, privind aprobarea normelor pentru aplicarea acesteia.



Potrivit acestora, actele de dare in administrare sau in concesiune, in functie de felul operatiunilor ce urmeaza sa fie executate, sunt, in principal, permisul de prospectiune, licenta de dare in administrare pentru explorare, licenta de concesiune pentru explorare, licenta de dare in administrare pentru exploatare, licenta de concesiune pentru exploatare si permisul de exploatare.



Birul teoretic



Daca un agent economic exploateaza rezervele naturale, este normal ca statul sa incaseze si el o suma de pe urma activitatii agentului economic. Birul catre stat este reglementat de Ordinul nr. 74 din 29 martie 2004.



Astfel, titularii licentelor/permiselor sunt obligati la plata catre bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor minerale, precum si a unei redevente miniere pentru activitatea de exploatare.



Calculul si evidenta taxei datorate de titularii licentelor de exploatare se realizeaza de catre acestia, in functie de suprafata perimetrelor exploatate si de taxele anuale specifice fiecarui tip de activitate. Raportarea platii taxelor pentru activitatile miniere se face anticipat, in baza unei declaratii anuale privind taxa pe activitati miniere.



Fiind vorba de suprafata perimetrelor si de taxe specifice fiecarui tip de activitate, nu e loc de discutii si interpretari.



La redeventa miniera, insa (cota parte din productia realizata), cuvantul de ordine este “pe propria raspundere”. Adica, in traducere libera, fiecare fura cat poate si cat il tine “spatele”.



Teoretic, legea spune ca pentru evidenta si calculul redeventei miniere titularii licentelor sau ai permiselor de exploatare au obligatia de a intocmi si de a transmite ARMN rapoarte trimestriale pentru fiecare perimetru, cu date si informatii privind activitatea de exploatare a resurselor minerale.



Valoarea productiei care sta la baza calculului redeventei miniere se determina pe baza preturilor de livrare practicate in perioada de raportare si a cantitatilor de produse miniere comercializate.



Pentru produsele miniere care se utilizeaza in cadrul aceleiasi unitati si, ca urmare, nu au pret de livrare practicat, acesta se va stabili, pe propria raspundere si sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, prin luarea in considerare a pretului de cost (cheltuieli de extractie si de prelucrare) al produselor respective, amendat cu un factor de crestere de 7%.



Alte jonglerii financiare cu plus la extractor si minus la bugetul de stat se realizeaza la capitolul stocuri. Prin Ordinul 74/2004 se interzice existenta stocurilor la sfarsitul perioadei de valabilitate a licentei sau a permisului de exploatare.



In cazuri cu totul exceptionale, cand acest lucru nu este posibil, se admit stocuri care sa nu depaseasca maximum 10% din cantitatea de produse miniere comercializate in ultimele sase luni ale perioadei de valabilitate, ANRM, urmand sa verifice cantitatile de produse miniere aflate in stoc.



Acest stoc este deosebit de important, intrucat valoarea productiei miniere pentru cantitatea de produse miniere aflate in stoc se va calcula pe baza preturilor de livrare cele mai mari practicate in perioada de valabilitate a licentei sau permisului si a cantitatilor de produse miniere ramase, dar titularul va evidentia aceasta valoare separat in decontul ultimului trimestru de raportare.



Cantitatea de produse miniere comercializate dupa expirarea licentei sau permisului nu va putea depasi cantitatea de produse miniere certificate si nu va mai fi supusa unor recalculari ulterioare ale redeventei miniere datorate. Sanctiunile sunt deosebit de blande avand in vedere profitul, aceste variind intre 60 si 500 de milioane de lei vechi.



Birul practic



Pentru a intelege mai bine mecanismul, sa luam firma X care exploateaza cu licenta o cariera de subsol ori de suprafata. Trimestrial, aceasta va intocmi situatii catre ANRM. Daca vinde produsele miniere, redeventa se va calcula ca fiind cota parte din pretul de livrare inmultit cu productia vanduta. La pretul de livrare, fiind vorba de facturi, nu se poate jongla.



La productie, insa, se poate jongla, intrucat ANRM nu are cum sa verifice acuratetea datelor. Agentia nu are instrumentele necesare pentru a verifica daca in trimestrul II productia a fost de 100 de tone de pietris - cat s-a declarat - sau de 150 de tone de pietris. Astfel, redeventa platita va fi mult mai mica, iar profitul extractorului va creste substantial.



Mai departe, pentru produsele miniere care se utilizeaza in cadrul aceleiasi unitati, pentru calculul redeventei extractorul declara cantitatea produsa (la care din nou se poate jongla) pe care o inmulteste cu pretul de cost - cheltuieli de extractie si de prelucrare. ANRM este, din nou, in imposibilitatea de a verifica cantitatea si pretul de cost.



Mai departe, in momentul in care licenta expira, de obicei, nu se admit stocuri. Exista insa cazuri in care stocurile pot fi 10% din cantitatea comercializata in ultimele sase luni. Oricum, ANRM nu poate poate certifica fizic daca pe stoc sunt 100 de tone sau 130 de tone. Iar vanzarea acestor cantitati aflate pe stoc nu influenteaza calculul redeventei pe ultimul trimestru.



Potrivit unor specialisti din domeniu, in prezent, ANRM se multumeste sa aprobe calculele si declaratiile agentilor economici extractori, verificarile fiind, practic, imposibile.



Mai mult, avand in vedere declaratiile de productie si vanzare ale extractorilor - care insumeaza cantitati derizorii - coroborate cu puzderia de vile ce se ridica, multitudinea de sosele nationale si strazi din marile orase ardelene care se reabiliteaza, ca sa nu mai punem la socoteala si monstrul Autostrada Transilvania, care inghite mii de tone de nisip si pietris, probabil ca vajnicii constructori importa nisip si pietris din alte tari.



Mai facem mentiunea ca in Occident, tocmai pentru a evita asemenea situatii paradoxale, redeventa este fixa si se stabileste de catre specialisti, in functie de produsul extras si de aproximarile date de explorari.



Conform evidentelor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, in judetul Bihor sunt active 60 de licente de exploatare a resurselor minerale. Dintre acestea, marea majoritate se refera apa geotermala - principala resursa exploatata in Bihor: 27 de licente.



In ordine descrescatoare, resursele minerale ale judetului aflate in acest an in exploatare masiva sunt grupate astfel: bauxita - opt licente, calcar industrial si de constructii - patru licente, argila comuna - trei licente, nisip si pietris - doua licente, argila refractara - doua licente.



Cate o licenta figureaza acordata si pentru urmatoarele categorii de resurse naturale aflate in exploatare: dolomita, gresie, lignit, marna, minereuri de bismut, wolfram, molibden, plimetalice si auro-argentifere, minereu Skarn Wollastonitic, ape minerale naturale necarbogazoase (plate), ape minerale terapeutice, ape termominerale.



Balastiere cu duiumul



Cele doua firme care figureaza la ANRM cu licenta de exploatare in Bihor a nisipului si pietrisului sunt Constructii Bihor SA (punct de lucru Bora-Santau) si Timcave Construct Giroc (punct de lucru Santau-Valea Trandafirilor). Prima este firma lui Gavrila Ghilea, vicepresedintele CJ Bihor.



In Bihor, mai functioneaza, pe baza unui permis de exploatare, alte 19 balastiere care escaveaza nisip si pietris:



- in zona Episcopia Bihor-Santau - firmele Gavela COM S.R.L. Oradea, Algoritm SRL Bucuresti, Posticum SRL si Invest Petras

- In comuna Batar - firma Tecon Tiream SRL

- in zona orasului Alesd - firmele Capitalist ProdCom Astileu SRL si Beton Construct SRL

- in Valea lui Mihai - firma Simcor SA Oradea

- in comuna Buntesti - firma European Drinks

- in Sabolciu - firma Flaviafit

- In Ineu de Cris - firmele Profesional Construct Montaj SRL si Lemoni SRL

- in Bors - firma Noni Trade

- in Fughiu - firmele Erpal Cons SRL si Bemet SRL

- in Rieni - firma Mirocom SRL

- in Tinca - firma Bifib Import Export SRL

- in localitatea Rapa - firma Capador Prod Comimpex

- in Santandrei - firma Simbac



GAZETA a mai descoperit ca Ghilea depoziteaza ilegal moloz in zona lacurilor de exploatare a balastierei din Bors. Dupa cum se poate vedea si din imagini, pe ambele lacuri malurile au fost “impinse” cu cativa metri fata de vechea pozitie topografica.



Practic, pe malurile celor doua lacuri au fost depozitate sute de tone de pamant si moloz, care, umpland structura de fund, au creat un mal nou, reducand cu cateva sute de metri patrati suprafata luciului de apa. Lucrarile sunt ilegale, au fost facute recent si se pot vedea urmele proaspete ale buldozerelor care au nivelat noul mal. Daca se va continua in acest ritm, lacurile vor fi asanate in cel mult doi ani.



Nimeni nu stie inca exact care este scopul lui Ghilea si ce ar avea acesta de castigat prin asanarea unor lacuri a caror adancime medie depaseste 12 metri, insa gurile spun ca vicele CJ Bihor a cumparat, impreuna cu asociatii sai din Constructii Bihor SA, cateva zeci de hectare de teren agricol in localitatea Santau (in imediata apropiere a balastierei din Bors) si ca s-a pus pe escavatii serioase.



Pamantul va fi folosit la asanarea lacurilor din Bors. Alte surse ale GAZETEI au confirmat faptul ca Ghilea umple cele doua lacuri cu molozul rezultat din lucrarile angajate din bani publici si pe care nu vrea sa-l depoziteze la halda de gunoi a Oradiei.



Motivul: cu toate ca e putred de bogat si are atatia bani de-l enerveaza, Gavrila Ghilea se dovedeste un zgarie-branza care nu vrea sa plateasca taxele aferente depozitarii gunoaielor la groapa publica. Asa ca mai bine le arunca in lacurile fara fund din Bors.



Interesant este faptul ca, desi zvonurile despre amenajarile ilegale derulate in Bors circula de ceva vreme, nici una dintre institutiile abilitate sa ia atitudine nu a intervenit sa-l ia de urechi pe vicele CJ Bihor.



Incerarile GAZETEI de a obtine un raspuns de la Ghilea vizavi de aspectele prezentate mai sus s-au izbit de atitudinea refractara a acestuia care a taiat de multa vreme orice dialog cu reporterii nostri, nefiind dispus nici macar sa raspunda unui apel telefonic din partea redactiei.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1042 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by