Guvernul intentioneaza sa legifereze obligativitatea asigurarii locuintelor, incepand de anul viitor, insa companiile de asigurari sunt sceptice cu privire la respectarea acestui termen. Valoarea anuala a primelor de asigurare obligatorii urmeaza a fi cuprinsa intre 10 si 20 de euro, in functie de tipul de locuinta.

La o prima de 10 euro, valoarea asigurata este de 10.000 de euro, iar prima de 20 de euro corespunde unei valori de asigurare de 20.000 de euro, urmand a fi despagubite pagubele produse in caz de cutremure, inundatii sau alunecari de teren.

Valoarea asigurarii obligatorii este echivalentul in lei al sumei de 20.000 euro pentru locuintele cu structura din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa, si a sumei de 10.000 euro pentru constructiile cu peretii exteriori din lemn, piatra naturala, caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimic.

Oricum, calamitatile naturale din ultimii doi ani nu au generat o crestere spectaculoasa a numarului de asigurari de locuinte, in prezent gradul de cuprindere in asigurare a locuintelor fiind de 4,3%.

Acelasi risc seismic?

Valoarea asigurarilor obligatorii si implicit a despagubirilor maxime ce pot fi obtinute, in cazul in care imobilul este distrus in totalitate, este considerata a fi prea mica, atat de reprezentantii societatilor de asigurare, cat si de catre cei ai agentiilor imobiliare.

In Clujul anului 2006, cu 20.000 de euro nu poate fi achizitionata nici macar o garsoniera, motiv pentru care, in cazul neferict al unor calamitati majore, suma recuperata nu este nici pe departe suficienta pentru achizitionarea altui imobil. In plus, un alt aspect tratat superficial, pe langa problema subasigurarii, este cel al riscurilor de zona.

Proiectul legislativ ignora faptul ca anumite zone ale tarii, cum ar fi de exemplu judetul Vrancea, prezinta un risc seismic ridicat, motiv pentru care prima de asigurare platita de locuitorii acestora ar trebui sa fie mai mare decat cea platita de clujeni, unde riscul de cutremur este redus.

De aceea, companiile de asigurari practica fie tarife diferentiate in functie de riscul seismic al zonei in care se afla locuinta (pretul unei polite poate fi mai mare cu pana 33%, in cazul BT Asigurari), fie nu platesc valoarea integrala asigurata, ci doar un procent din aceasta (80% in cazul Generali Asigurari).

Amestecarea in aceeasi oala, fara a tine seama de riscul zonei, nu numai de cel seismic, dar si de cel al imobilelor construite in zone inundabile, nu este deloc echitabila, deoarece locuitorii din Cluj-Napoca, de exemplu, vor plati aceste polite fara ca, cel putin teoretic, sa aiba de suferit de pe urma cutremurelor sau a inundatiilor.

Asigurare minimala sau completa?

Pentru persoanele care au deja incheiate contracte de asigurare a locuintei, cu respectarea riscurilor minime si la valoarea minima anuala a primei, proiectul de lege prevede obligativitatea de a incheia un nou contract, cu o firma autorizata, in termen de 5 zile de la expirarea valabilitatii contractului existent.

In cazul in care proprietarii locuintelor doresc sa incheie contracte de asigurare la o valoare superioara celei minime sau pentru o gama mai larga de riscuri, acestia vor plati, potrivit lui Adrian Crisan, directorul Agentiei Cluj a Generali Asigurari, doar diferenta de la valoarea obligatorie la cea a politei optionale.

Acesta este de parere insa ca asigurarea obligatorie va fi vazuta de o parte insemnata a populatie drept un nou bir, motiv pentru care considera ca atragerea populatiei spre incheierea unor astfel de asigurari s-ar putea realiza prin acordarea unor facilitati fiscale, cum ar fi deductibilitatea.

Costurile politelor de asigurare difera in functie de riscurile si de valoarea asigurata, dar dupa cum am aratat deja, si de riscul zonei in care acestea sunt amplasate.

Astfel, pentru o suma asigurata mai apropiata de realitatea pietei imobiliare clujene, de 50.00 de euro, valoarea unei asigurari complete de riscuri variaza intre 70 si 100 euro pe an, in vreme ce in cazul unei asigurari minimale suma platita este de 25-35 euro.

O asigurare “full-option” pentru suma prevazuta in proiectul legislativ, 20.000 euro, variaza intre 26 si 40 de euro, in functie de societatea de asigurari aleasa. Avantajul unei polite complete de asigurare a locuintei este ca, pe langa daunele provocate de calamitatile naturale, acopera si riscuri precum furtul, vandalismul, daune produse de avarii ale instalatiilor de apa etc.

Pool-ul de asigurare

Proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuintelor a generat o dezbatere aprinsa intre Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), pe de-o parte, si companiile de asigurari, de cealalta. Problema centrala a disputei a fost forma de aplicare a obligativitatii.

Proiectul initial prevedea infiintarea Companiei de Reasigurare Impotriva Dezastrelor (CRID), care sa fie capitalizata intr-un procentaj de 70% de companiile de asigurari autorizate sa vanda polite de asigurare facultativa a locuintelor, iar restul de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), prin intermediul rezultatelor plasamentelor disponibilitatilor financiare ale Fondului de Garantare aflat in administrarea acesteia.

In cele din urma, autoritatile au modificat proiectul initial, inlocuind CRID cu un pool de asigurare impotriva dezastrelor organizat ca societate pe actiuni. Astfel, toti asiguratorii vor subscrie riscurile de cutremur, inundatie si alunecari de teren in numele gestiunii comune (pool), si se vor ocupa de plasarea acestora in reasigurare pe pietele internationale.

Noul proiect al MAI prevede ca, pana la 30 septembrie 2006, sa se infiinteze Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), ca societate pe actiuni, prin afilierea firmelor autorizate sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte.

Directorul Agentiei Cluj a Generali Asigurari, Adrian Crisan, apreciaza ca aceasta modificare era absolut necesara, in caz contrar Compania gandita initial fiind in imposibilitate de a face fata unor calamitati mari, deoarece nu se respecta principiul dispersiei riscului.