Norocoasa inginerie financiara marca Fortuna

de Ciprian Dragos     Gazeta de Maramures
Marţi, 24 octombrie 2006, 0:00


Cooperativele de credit din Maramures au jupuit clientii de bani



O serie de cooperative de credit maramuresene, desprinse din fosta Banca Populara Fortuna, functioneaza de ani buni in ilegalitate. Din 1998, acestea acorda credite in afara cadrului legal, nefiind autorizate de BNR. In spate, se afla oameni influenti sau care au un cuvant de spus in justitia maramureseana. Pana acum, orice incercare de a trage la raspundere vinovatii a fost un esec.



Luna trecuta, zeita Fortuna si-a retras aripa ocrotitoare, Cooperativa Creditul Sighetean pierzand primul proces. A cazut prima caramida din micul imperiu financiar Fortuna. Vor urma, probabil, altele. In paralel, noua judecatori maramureseni, un procuror, doi executori si un viceprimar s-au ales cu denunturi penale.



In cursul ultimelor luni, am relatat pe larg despre abuzurile comise de magistratii din Viseu, „coordonati” de procurorul Vasile Pop, care se mandreste in zona cu faptul ca ceea ce spune el este „litera de Evanghelie”.



Am inceput cu cazul lui Stefan Tomoiaga, cel care si-a pierdut casa, pamantul si anexele gospodaresti, dupa ce a contractat un credit de 50 de milioane lei, pe care l-a restituit de mai multe ori unei cooperative de credit din Viseu.



Desi doar casa facea obiectul contractului de garantie, banca i-a executat toate bunurile, inclusiv mobilierul din locuinta, pe care, executorul judecatoresc le-a distrus in mare parte. Tomoiaga s-a adresat justitiei, dar fara mari sorti de izbanda.



Pentru abuzurile comise de cei pe mana carora a ajuns dosarul sau, acesta le-a depus tuturor denunt penal la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.



Acesta priveste noua judecatori (de la Judecatoria Viseu si Tribunalul Maramures), un procuror (Vasile Pop, alias „Evanghelie”, din Viseu), doi executori judecatoresti din Viseu (toti acestia pentru abuz in serviciu) si viceprimarul din Dragomiresti, Vasile Tomoiaga (pentru viol de domiciliu, distrugere).



Toate se leaga intr-un fel sau altul de creditul luat de Tomoiaga de la fosta Banca Fortuna din Viseu (devenita ulterior Creditul Viseuan), care face parte dintr-un sistem financiar bazat pe escrocherie. Unul care incepe sa se clatine. Recent, judecatorii Tribunalului Maramures au hotarat anularea respectivelor contracte de credit.



De la inceput, in ilegalitate



Banca Populara Fortuna s-a divizat, in 2000, in mai multe cooperative de credit: Cooperativa de Credit Creditmar Baia Mare, Creditul Sighetean, Creditul Seinean, Credit Ruoaia, Creditul Romanesc Dragomiresti, Creditul Viseuan, Creditul Lapusan.



Istoricul acestora porneste de la faptul ca ele trebuiau afiliate la o casa centrala, dupa care era esentiala obtinerea unei autorizatii de functionare emise de Banca Nationala a Romaniei. Singura cooperativa de credit din judet care a obtinut autorizarea BNR a fost cea din Baia Mare, restul afiliindu-se la Casa Centrala Aurora Romana Bucuresti.



In Maramures, cooperativele de credit au functionat in regim bancar, in virtutea unei legi din 1996, care le regla activitatea. Conform acesteia, singurele operatiuni bancare ce puteau fi desfasurate priveau doar membrii cooperatori: imprumuturi pentru achizitionarea de animale, utilaje agricole, pastrarea disponibilitatilor banesti, schimb valutar etc (art. 60, Lg. 109/1996).



Insa, chiar inainte de divizare, Fortuna a incalcat legea, acordand credite si persoanelor fizice. Iar dupa divizare, cooperativele rezultate au incalcat la randul lor legea, realizand acelasi tip de creditare. In 2000, a aparut o Ordonanta de Urgenta care a adus modificari in ceea ce priveste organizarea si functionarea cooperativelor de credit.



Conform acesteia, orice cooperativa trebuia sa depuna o documentatie la BNR, pentru a primi autorizatie de functionare. Culmea este ca cele mai multe cooperative de credit din judet nu au obtinut autorizatia respectiva, dar au functionat in baza noii legi.



Clauze penalizatoare nule



Dupa 2000, cooperativele au desfasurat o activitate prolifica, acordand sute de imprumuturi persoanelor fizice. Trecand peste faptul ca ele functionau in afara legii (si functioneaza si azi, domnule Demeter!), sistemul de dobanzi practicate era ilegal. In primul rand, dobanzile la imprumut erau de 80%, in conditiile in care celelalte banci ofereau acelasi credit la jumatate din aceasta valoare.



Numai ca, cei interesati de credite aveau pe piata o gama restransa de oferte bancare (cei mai multi provenind din mediul rural), iar conditiile pentru obtinerea creditului la cooperativele de credit erau foarte atractive, fiind aproape inexistente.



Nu se cerea un extras de cont, un bilant al activitatii firmei sau acte doveditoare privind venitul persoanelor fizice care formau societatea comerciala. Imprumutul era acordat imediat; in multe cazuri banii erau direct pusi pe masa, in fata clientului, inainte de semnarea contractelor.



In al doilea rand, contractele erau in asa fel facute, incat creditele sa fie foarte greu de returnat si termenele imposibil de respectat. Contractele contineau, pe langa dobanda exorbitanta, penalitati duble fata de valoarea dobanzii. Uneori, ele treceau de 150%. Numai ca si acestea erau interzise de lege.



Conform Legii 313 din 1879, „clauza prin care, de mai inainte si in momentul formarii unei conventiuni, alta decat o conventiune comerciala, se va stipula dobanda la dobanzile datorite pentru un an sau pentru alte venituri viitoare, se va declara nula”. Cu alte cuvinte, acea dobanda penalizatoare (dobanda la dobanda) este ilegala.



In caz de intarziere a platilor trebuia aplicata dobanda contractuala si nu alta de doua ori mai mare. Intr-o decizie din 1997 a Curtii Constitutionale, se precizeaza ca, in virtutea legii din 1879, acest tip de clauze penalizatoare sunt nule.



Ingineria



Cum se intampla, practic? Oamenii, in special prin AF-uri sau SRL-uri, dorind sa deschida o mica afacere, apelau la serviciile oferite de aceste cooperative fantoma. Conditii de creditare lejere, banii oferiti imediat. Oamenii acceptau si semnau contractele. Toate imprumuturile erau garantate cu imobile mult mai valoroase decat creditul.



Cei mai multi nu reuseau sa achite la timp dobanzile si intrau imediat sub incidenta celor penalizatoare. Insa cooperativa nu era interesata de achitarea dobanzilor, ci mai degraba incerca sa ii propuna clientului un nou credit, pentru iesirea din impas. Era o noua capcana si omul accepta.



Insa cand sa scoata banii, dupa semnarea noului contract, i se spunea ca acest lucru este imposibil si ca banii vor intra din nou in casieria cooperativei, in contul datoriei pe care clientul o avea.



Ori, acest lucru era ilegal, pentru ca pe contractul de imprumut se specifica o anumita destinatie a acelor bani (fiind necesari dezvoltarii unor afaceri), pe cand ei erau trecuti de cooperativa dintr-un cont intr-altul.



In urma anchetelor GAZETEI din ultimele luni, am aflat ca in cazul cooperativelor de credit de la Viseu si Sighet, aproape toti cei care au luat astfel de imprumuturi si-au pierdut casele. Iar acum, zeci de persoane (la Sighet si Viseu peste 30) au ramas pe drumuri sau se afla in faza executarii silite, parasirea imobilelor fiind iminenta.



Orbirea instantelor



Odata dobanzile penalizatoare neplatite, cooperativa aducea in instanta contractele de imprumut, pentru a fi investite cu formula executorie. O alta ilegalitate. Nicaieri in legea cadru din 1996 nu se specifica faptul ca acestea pot fi investite cu formula executorie, in caz de neplata la timp a dobanzilor.



Cat despre o aplicare a prevederilor ordonantei din 2000 nu putea fi vorba, pentru ca aceste cooperative de credit functionau fara avizul BNR. Asadar, toate operatiunile bancare de imprumut acordat persoanelor juridice erau lovite de nulitate.



Insa, instantele de judecata (din Sighet, Viseu, Baia Mare) nu observau esentialul (cooperativa functiona ilegal!) si investeau contractele cu formula executorie. Cu aceste contracte, cooperativele apelau la un executor judecatoresc si demarau procedura executarii silite, evacuand clientii din propriile locuinte, pentru credite de cateva zeci de milioane lei.



Uneori aceste credite erau platite integral, sau achitate de cateva ori, dar pentru ca dobanzile penalizatoare nu erau acoperite, clientii isi pierdeau locuintele care valorau de 10 sau 20 de ori mai mult decat creditul.



Au girat cu case de miliarde



Pentru a observa mai bine acest mecanism pus foarte bine la punct de initiatorii cooperativelor, vom lua un caz concret. In 1999, SC Conf Textil SRL Sighetu Marmatiei, prin administratorul acesteia, Ioan Stet, a contractat un credit de la Banca Populara Fortuna Sighet.



Valoarea contractului a fost de 100 milioane lei, bani cu care Stet intentiona sa isi extinda afacerea, prin achizitionarea de materie prima si utilaje. Dobanda era de 87% pe an, iar cea penalizatoare de 150% pe an. Din credit, Stet a rambursat 70 milioane lei, dupa care a intrat in deficit financiar.



Astfel ca, banca i-a aratat intelegere si, in noua formula (banca devenise intre timp Cooperativa Creditul Sighetean), aceasta i-a acordat un alt imprumut, de 200 milioane lei, cu dobanda de 60% si dobanda penalizatoare de 120% (asta in 2001). In contract este precizata si destinatia banilor - achizitionare de materie prima si utilaje.



Insa cooperativa nu i-a acordat suma respectiva, ci a acoperit cu banii toate datoriile din 1999. A mai trecut un an, omul nu a reusit sa plateasca, datoriile fiind acum si mai mari. Si au urmat alte credite, de 300, 350 si 450 milioane lei. Dar nici un leu nu ajungea in mana lui Stet, ci toti banii erau trecuti de cooperativa dintr-un cont intr-altul, pentru stingerea datoriilor.



Toate aceste imprumuturi au fost garantate cu casa de locuit (care valora, la acea vreme, un miliard) si cu utilajele firmei.



Infractiunile



Cooperativa a demarat procedura executarii silite si a dorit sa-i ia omului casa, numai ca deja se ajunsese la proces si pe numele directorului bancii se depusesera plangeri penale. Astfel, procedura a fost stopata pentru moment. In paralel, Stet a cerut in instanta anularea contractelor incheiate cu Creditul Sighetean, pe motiv ca acestea erau ilegale, iar cooperativa functiona in afara legii.



Conform legii, cel vinovat de functionarea ilegala a bancii era directorul acesteia. Pe numele sau au fost depuse plangeri penale pentru sapte infractiuni. Multe pornesc de la faptul ca banca populara (ulterior cooperativa) nu a avut niciodata autorizatie BNR de functionare. In primul rand, legea interzice oricarei institutii neautorizate sa utilizeze sintagma de cooperativa de credit.



Reprezinta o infractiune si se pedepseste cu inchisoarea. Apoi, reprezentantii cooperativei se fac vinovati de inselaciune. Atat instanta de judecata, cat si clientii au fost indusi in eroare de faptul ca aceste contracte reprezinta titluri executorii, cand ele nu pot fi investite cu aceasta formula, din moment ce sunt nule.



Tot la inselaciune se incadreaza si prezentarea creditului ca fiind acordat pentru achizitionarea de utilaje, cand el nu mai era apoi acordat, ci utilizat de banca pentru acoperirea dobanzilor penalizatoare ilegale. Prin mentionarea in acte a acordarii de credite mari, banca inregistra in contabilitate un profit mai mare, care era foarte important in procesul obtinerii autorizatiei BNR. In realitate, acest profit nu era unul real, banii neiesind din casieria bancii.



Inginerii financiare si NUP-uri



Foarte important este si aspectul financiar - contabil, asupra caruia nu vom insista, din lipsa spatiului. Totusi, precizam ca in contabilitate se inregistrau date care nu erau conforme cu realitatea, ceea ce reprezinta infractiunea de fals si uz de fals. La acordarea creditului de 450 milioane lei, societatea sigheteana avea datorii fata de cooperativa de 350 milioane lei.



Deci nu i se putea acorda un nou credit. Si se apela la o inginerie financiara. Erau semnate acte (doar de catre banca, nu si de client) din care reiesea ca SC Conf Textil varsa 450 milioane lei in casieria cooperativei, desi acest lucru era imposibil, avand in vedere datoriile. Ea nici nu apare in contabilitatea firmei Conf Textil.



Tot in acea zi, cooperativa acorda un credit societatii sighetene, in valoare de 450 milioane lei. Bani care nu erau ridicati si nici inregistrati in contabilitate. In plus, percepea un comision de 1%, ce nu era prevazut in contract. Ei bine, pentru toate aceste infractiuni s-au depus plangeri penale. Insa toate s-au soldat cu NUP-uri.



Atat procurorii sigheteni, cat si cei din Baia Mare, au perseverat in a considera ca aceste fapte nu cad sub incidenta legii penale.



Justitia a cedat in fata evidentelor



Acum, pe rolul instantelor de judecata se afla mai multe procese legate de cooperativele de credit si contractele lor ilegale. Insa pana acum nici unul nu a avut castig de cauza. Avem si o explicatie pentru acest fapt.



Intre membrii fondatori regasim rude si soti de judecatori, alaturi de avocati, notari, directori de intreprinderi, ofiteri MAI, fosti deputati, oameni politici si de afaceri, grefieri si oameni influenti. Evident ca prin pozitia lor, acestia au protejat intr-un fel sau altul sistemul implementat de Banca Fortuna, unde au fost sau sunt actionari.



Abia luna trecuta, s-a inregistrat primul caz al unui dosar din Maramures in care cei inselati de cooperativele de credit au primit castig de cauza. Este vorba de dosarul lui Ioan Stet, administratorul Conf Textil. Probabil, cazul este unic in tara, practica judiciara nu mentioneaza nici un dosar solutionat similar.



Practic, in 20 septembrie, Tribunalul Maramures a constatat nulitatea absoluta a contractelor de credit incheiate de Cooperativa Sighet si Conf Textil. Daca dupa apelul de la Cluj si recursul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie se va mentine aceasta sentinta, atunci sute de contracte de acest fel din Maramures vor fi anulate.



Atunci, probabil, procurorii vor reincepe urmarirea penala a celor vinovati. Un intreg sistem al ingineriilor financiare este pe cale sa cada, iar implicatiile vor depasi granitele judetului. Probabil raza ocrotitoare de care a beneficiat pana acum fosta Banca Fortuna este pe cale sa apuna.



Solutie fara precedent



„Faptul ca instanta a constatat nulitatea absoluta a tuturor contractelor de credit incheiate de Creditul Sighetean cu SC Conf Textil SRL din Sighet reprezinta un pas mare pentru justitia din Maramures.



Consecinta acestei solutii pronuntata de Tribunalul Maramures poate sa insemne falimentul Cooperativei de Credit Sigheteana si al celorlalte cooperative din tara care nu au autorizatie si desfasoara activitati bancare in afara legii, iar asta chiar sub <>”, a declarat avocatul Zamfir Amzarescu, aparatorul legal al SC Conf Textil Sighet.



Cine e in spatele Bancii Fortuna?



Intre membrii fondatori ai Bancii Populare Fortuna, in 1998, apar urmatoarele personaje interesante:



* Vasile Tamasan, economist la Compania de investitii Fortuna Walman, sotul judecatoarei Otilia Tamasan (Tribunalul Maramures);

* Ioan Ciuca, director tehnic la SC Tranmar, sotul judecatoarei Viorica Ciuca (Tribunalul Maramures);

* Victor Vaum, fost director al Directei de Munca si Protectie Sociala;

* Ioan Dulfu, primul presedinte al Consiliului Judetean Maramures;

* Gheorghe Barle („Piticul”), fost director la Suior si membru in Marea Adunare Nationala (inainte de ‘90);

* Vasile Colceriu, colonel in rezerva MAPN;

* Flavia Lese, fost registrator la Tribunalul Maramures;

* Flaviu Lese, directorul Creditmar Baia Mare;

* Florentin Tus, secretarul general al Camerei de Comert si Industrie;

* Liviu Gavrilescu, consilier Prefectura, fost sef al APAPS Maramures;

* Danut Moldovan, economist Directia Silvica;

*Valer Barboloviciu, primar Baia Sprie;

* Cornel Pop, fost sef depozit al Intreprinderii de Legume si Fructe;

* Gheorghe Farcasiu, inginer, fost deputat;

* Staicu Balanescu, fost director al Remin.



La acestia se mai adauga actuali avocati, notari, juristi, oameni de afaceri.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1422 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by