Morosenii dau curent Ungariei

de Ioana Lucacel, Mircea Crisan     Gazeta de Maramures
Luni, 2 iulie 2007, 0:00


Minerii maramureseni spun „Noroc bun” in Ungaria! Circa 400 de maramureseni au „migrat” in zona localitatii maghiare M?r, unde se afla singura mina ungureasca subventionata inca de stat. Astfel ca, in M?r exista strazi intregi locuite aproape in totalitate de romani si chiar un cartier „poreclit” Baiut.

Motivul? In M?r traiesc peste 100 de baiuteni care au infiintat acolo si o echipa de fotbal: „Cristalul Baiut”. GAZETA de Maramures va propune o incursiune in „mica Romanie” care da „cota” de carbune si, implicit, energie Ungariei.

Maramuresenii furnizeaza energie electrica Ungariei! Dupa ce mineritul maramuresean a intrat in „moarte clinica”, iar apoi si-a dat ultima suflare, circa 400 de maramureseni au spus „Noroc bun” zonelor miniere si au migrat spre... alte zone miniere, dar din Ungaria.

Astfel ca, la circa 100 de kilometri de Budapesta si cam tot atatia de Viena s-a format o „mica Romanie”. Cei mai multi romani provin din localitati ca si Cavnic, Baiut, Baia Mare. Dar in zona au venit si romani din alte judete, de exemplu Hunedoara.
Atractia principala a fost mina de carbune din zona, singura subventionata inca de statul Ungar. Aici lucreaza cei mai multi dintre romanii stabiliti acolo, dar exista si maramureseni care s-au indreptat spre alte domenii.
De departe, cea mai importanta comunitate de romani din M?r provine din Baiut. In total circa 100 de oameni, toti harnici si gospodari si... sportivi. Adica fostii membri ai echipei „Minerul Baiut” joaca acum in echipa „Cristalul Baiut”. Ba, mai mult, baiutenii ar putea reinvia si Fanfara din Baiut, pentru ca aproape toti instrumentistii s-au stabilit acum in M?r.

Baiut de Ungaria

Primii baiuteni au ajuns in M?r dupa disponibilizarile din 1999. Adica, in perioada in care mineritul maramusean a inceput sa „scartaie”. Dar cei care au plecat n-au fost disponibilizati, ci li s-a oferit ocazia sa inceapa o viata noua. Si au venit, au vazut si au invins incet, dar sigur, greutatile. Apoi au indemnat si alti cunoscuti sa „incerce o viata in Ungaria”.

Cei mai multi dintre romanii din M?r au sub 40 de ani, iar „cel mai batran”, 45. Desi, in fiecare an mai vin cateva zeci de maramureseni, nu toti raman aici o perioada indelungata. Vreo 20-30 pleaca dupa cateva luni.
Lorand si Kristina Vaum s-au mutat in M?r de sase ani. Au pornit de la „lingura si furculita”, iar acum stau intr-o casa eleganta pe care au mobilat-o ei, si-au cumparat masina si asteapta un copil. Lorand este sef de brigada la o fabrica de camioane si castiga circa 18 milioane pe luna.

Este printre putinii, daca nu singurul roman din M?r, care lucreaza 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana, restul lucrand chiar si 13 ore pe zi (orele suplimentare fiind bine platite). Spune ca, desi nu s-au imbogatit peste noapte, nu se vor intoarce curand in localitatea natala, Baiut.
Lorand isi aminteste ca, in 2001 cand au ajuns in M?r erau doar 5 familii din Baiut. Acum sunt peste 100 de baiuteni „din care vreo 30 - 40 de familii. Sunt si fete care sunt maritate cu unguri. Majoritatea au venit la lucru si si-au gasit aici perechea. Sunt vreo 10 cazuri. Asa ca au facut nunta si in Baiut si in M?r. Eu am venit in 15 iulie si dupa 2 saptamani a venit si sotia.

Suntem printre primii romani care s-au stabilit aici. Atunci erau aici vreo 5 familii din Baiut, care au venit printr-o firma din Baia Mare, care da muncitori minei de aici. Noi nu am venit la mina. Am avut niste prieteni aici si ne-am zis hai sa incercam o viata in Ungaria. Eu am 28 de ani iar sotia 25, suntem casatoriti de 3 ani, dar stam impreuna din 2001.

Nu ne-am gandit la aventura cand am venit aici, ci la bani. Sunt foarte multe firme venite aici din Austria si Spania, cu 400-800 de muncitori. Vin muncitori din toate localitatile din zona. Sunt multi maramureseni din Baia Mare, Cavnic, in jur de 400 de oameni. Se lucreaza in croitorie, cabluri, constructii de masini, tablarie, caroserii, prefabricate etc...

Eu am venit ca nevasta unui miner lucra la o fabrica de ata. Am trimis cu femeia copia dupa pasaport si numele de fata al mamei si in doua saptamani am primit instiintare sa mergem la Cluj dupa viza. Am lucrat dintotdeauna legal. Castigam atunci de 3-4 ori mai mult ca-n Romania si un kilogram de carne era mult mai ieftin aici ca acasa”.
Spre deosebire de alte zone din Europa, aici romanii nu au o imagine proasta, ba dimpotriva. Toti sunt harnici, muncitori, iar fenomenul infractional in randul lor e zero. Ba, mai mult, romanii din zona M?r sunt uniti: „daca iesim in centru, eu garantez ca nu trec 5 minute si ne intalnim cu un roman. Daca mergem la ora amiezei, in 5 minute vedem cel putin 3 baiuteni. Ne ajutam intre noi. De exemplu, cand ne-am mutat, imediat ne-au ajutat sa aducem mobila.”

Sarmale, mici, tuica si... dentist

Unul dintre motivele pentru care in zona nu se stabilesc nici pierde-vara, nici cersetori sau hoti, e faptul ca orice emigrant trebuie sa ceara un fel de „aviz” de la Primarie. De fapt, primaria trebuie sa-ti „dea adresa”. Si daca nu ai serviciu si planuri clare, nu ti se permite stabilirea in localitate. Maramuresenii din M?r n-au avut insa astfel de probleme.

Unul dintre motive e faptul ca toti vorbesc si maghiara. Vaum spune ca: „de asta ne-am oprit si noi aici, pentru ca am stiut limba de acasa. Cred ca din Baiut, pe oricine ai intreba, stie ceva pe ungureste. Dar e mai ciudat, ca avem un dialect. In Baiut ce nu stii in ungureste, zici in romaneste si invers. Aici insa n-am mai putut vorbi jumate-jumate si ma intrebau ce-am zis.

Dar oamenii de aici sunt deschisi si ne-au ajutat. Sunt foarte multi din Mongolia, dar si ei au invatat ungureste. Era foarte distractiv sa vezi romani si mongoli care vorbesc ungureste, dar niciunul nu stia bine”.
Romanii i-au invatat si pe unguri cate ceva in romaneste, dar ca intotdeauna primele cuvinte invatate sunt injuraturile. Acestea nu sunt insa singurele „obiceiuri” deprinse de la romani. Maramuresenii i-au invatat pe unguri ce inseamna sarmalele, micii, tuica si traditiile. Kristina Vaum spune ca: „sarmalele le plac cel mai mult.

La ei sarmalele nu-s ca la noi, taie varza si fac un fel de perisoare. Au invatat si unguroicile sa faca sarmale”.
Maramuresenii i-au invatat pe localnici si traditia bucatelor sfintite de Paste, desi initial „s-au uitat mirati, pentru ca ei merg la cumparaturi cu cosul pe care il folosim noi pentru a duce oua si pasca la sfintit.

Le-am explicat colegilor ca la noi asta-i traditia si anul urmator au venit si cativa unguri cu cosul, pentru ca si-au amintit ca si batranii lor aveau o asemenea traditie”.
Ba, mai mult, acum 4-5 ani, romanii aveau „comenzi” serioase sa aduca pasta de mici din Romania. Iar in Oroszlany, un sighetean si-a deschis un restaurant in care se gasesc si preparate culinare romanesti.
Din M?r nu lipsesc nici doctorii de orgine romana. Vaum spune ca: „cred ca toti romanii merg la dentistul Bella Oprea, din Targu Mures. Cand am fost la dentist a zis sa vorbim un pic romaneste, ca mi-e dor de limba.”.

Cu lampasul in Pusztavam

Singura mina de carbune care primeste inca subventii de la statul ungar e situata la 8 kilometri de M?r, in Pusztavam. Mina a ajuns la 500 m adancime, iar reteaua de galerii masoara 148 km.
Din cei aproximativ 1000 de angajati ai minei, 200 sunt romani. Numarul lor a fost chiar mai mare, dar multi au renuntat. De obicei, migratia are loc in perioadele cu disponibilizari. Dupa ultima „runda” au venit vreo 30 de ortaci numai din Baiut, dar putini au ramas. Zoltan Resch a venit in M?r de aproape un deceniu: „sunt aici din 98.

Am lucrat la mina din Baiut si am venit aici printr-o firma de plasare a fortei de munca. Am avut un coleg de clasa care a venit aici dupa care a venit si fratele meu. El lucrase in Baiut cam 6 luni, iar la prima ordonanta a iesit pe principiul ultimii veniti, primii plecati. Mai venea acasa si l-am intrebat cum e. Mi-a spus ca e bine dupa care i-am zis ca as face si eu pasul asta.

A zis fa cum vrei. Aveam aproape 9 ani de subteran. Mina de carbune e mai periculoasa, dar tehnologia e foarte avansata. Este cu mult mai usor. In Baiut am fost lacatus mecanic iar aici sunt mecanic de locomotiva.”
Salariul mediu in minerit, in Ungaria e undeva la 13 milioane de lei vechi. Dar avantajul e ca anii de subteran „nu se simt” atat de tare ca in Romania. Si nici conflicte majore privind salariile nu sunt, desi de vreo 10 ani se pune problema inchiderii minei din Pusztavam si oprirea „robinetului” cu subventii.

Resch spune ca: „este singura mina care functioneaza si e subventionata. Ungaria are probleme mari cu partea energetica, pentru ca n-are resurse. Sunt membru de sindicat, dar aici nu sunt greve. Oamenii sunt tare moi. Aici, daca directorul spune ca nu se ridica anul acesta salar, nimeni nu comenteaza. I-am intrebat: mai oameni, cum puteti fi asa? La noi in 3 ani s-au schimbat 6 directori.

Aici n-au tupeu. Dar la mina asta poti lucra 100 de ani. Daca mergi in pensie din Cavnic sau Baiut, in 2 - 3 ani iti pui bocancii-n cui din cauza bolilor. Aici sunt foarte multi care merg in pensie si vin inapoi sa lucreze. Normele de securitate sunt sfinte.

Daca ti se rup sireturile de la bocanci sunt schimbati bocancii, dupa 3 ani este obligatorie schimbarea castii, lunar se face obligatoriu o ora de protectie a muncii, iar la 5 ani se face timp de o saptamana instructajul de reciclare”.

Cristalul Baiut in divizia A

Pe langa porecle: Fasole, Crumpli, Pica, Scandura sau Cowboy, baiutenii din M?r si-au pastrat si alte naravuri. In special fotbalul si frigaruile. Zoltan Resch este unul dintre fondatorii echipei de fotbal a romanilor din M?r, denumita sugestiv „Erzsebetb?nya Kristaly” adica „Cristalul Baiut”. Resch povesteste ca: „de ziua minerului se facea un campionat.

Ungurii aveau echipe, asa ca ne-am decis si noi romanii sa ne facem o echipa. Ne-am facut o echipa a minerilor. Ne-am adunat vreo 10 romani care aveau habar de fotbal, unii au jucat si la echipa din Baiut (Minerul Baiut) si din prima am castigat cupa la campionatul de ziua minerului. Trebuia sa punem un nume sugestiv, asa ca am ales Cristalul Baiut.

In 2002 am infiintat echipa si tot atunci am castigat cupa. Apoi ne-am inscris in campionatul zonal de fotbal pe teren mic, organizat in fiecare an. Cum sa nu castigam? Sunt trei divizii. Am avut cavnicari, baimareni si pe unul din Hunedoara in echipa. Au echipe bune ungurii, dar au alt stil. Noi punem suflet. Astia de aici, dupa doua-trei ture de teren, cer sa-i schimbe.

Intr-o divizie sunt 16 echipe, iar doi am ajuns din C in divizia A. Acum suntem in primii 8”.
Resch spune ca echipa nu avea sponsori, asa ca minerii faceau cheta pentru minge si berea de rigoare de dupa meci: „noi jucam din pasiune nu pentru bani. Puneam bani lunar si ne cumparam minge si restul pentru bere. Ca doar, dupa meci, trebuia sa stam sa facem procesul etapei.
Doar asa ne mai intalnim, ca in rest lucram. Sunt si baiuteni care au ajuns la echipe mari, de exemplu Cristian Loi a fost antrenor la Minerul Baiut, a jucat si aici la M?r si apoi la Pusztavam si acolo a ramas ca antrenor”. Acum Zoltan nu mai joaca la „Cristalul Baiut” dar a ramas un suporter infocat al echipei.

Compensarile si dorul de casa

Pe langa plusuri, ca intotdeauna exista si minusuri. Iar maramuresenilor din M?r le lipsesc cel mai des familia si prietenii, pe langa alte „foarte multe lucruri”. Desi si-au facut prieteni si acolo, parca legaturile nu sunt la fel de stranse ca acasa: „sunt si oameni calzi, dar nu la fel de ospitalieri ca romanii.

In Baiut oamenii mai cer de la vecini bani imprumut, o cana de zahar etc. Dar aici nu poti.”
Cei mai multi dintre maramuresenii care lucreaza in acea zona sunt cetateni romani de etnie maghiara, dar spun ca au avut probleme din cauza asta si in Romania, dar si in Ungaria. Resch a explicat ca: „romanii ne spun du-te acasa in Ungaria, iar ungurii du-te acasa in Romania. Astia nu ne zic romani, ne zic ardeleni. Dar nu toata lumea e asa. Sunt si oameni care ne-au ajutat foarte mult.

Noi am inceput de la lingura si furculita. Am stat intr-un apartament cu doua camere, 49 mp, 8 persoane. N-am avut nici scaune. Am cumparat doi saci de cartofi pe care i-am folosit pe post de scaune, ca masa aveam”.
Pentru a-si potoli dorul de casa, Resch a incercat chiar sa aduca mireasma tuicii in Ungaria: „am gradina si vie si am facut intr-un an tuica de prune. Am dus montul la firma la care se fierbe, dar nu stiu ce-au facut cu el. Era ca selectionata, aramnita, un miros de ala... Zic: asta-i tuica la voi? Altu’ nu mai vin sa fierb la voi...”.
In timpul liber, maramuresenii din M?r merg la statiunile din zona sau se mai intalnesc la chefuri cu consatenii lor. Si, cel putin de doua ori pe an, vin acasa, uneori impreuna cu prietenii unguri din M?r, care s-au declarat incantati de Maramures. Cat despre intoarcerea definitiva acasa... baiutenii spun ca ar veni oricand, dar n-au unde munci aici.

Ori, in M?r, banii nu se fac repede, ci incet dar sigur. Orium, spun raspicat ca: „n-am uitat de unde am plecat”.

„Suntem mandri!”

Primarul din Baiut, Viorica Coc, spune ca: „au ramas in comuna in jur de 2.200 de locuitori. Majoritatea tinerilor sunt plecati, dar vin in concedii acasa si pastram legatura. Ne-ar parea foarte bine sa se intoarca, numai sa aiba la ce, daca s-ar putea locuri de munca. Cum v-au primit? Ma bucur ca au ramas la fel de ospitalieri cum ii stiu.

Ei se descurca bine acolo pentru ca majoritatea celor din Baiut stiu limba maghiara de acasa. Suntem mandri ca s-au realizat si ca sunt respectati. Poate, cu timpul, se vor intoarce acasa...”.

Atacul din banca

Orasul M?r a devenit celebru in urma unui atentat la o banca. Lorand Vaum isi aminteste ca: „stateam vizavi de banca, iar nevasta s-a dus la lucru cu cateva minute inainte. A fost acum vreo 3 ani. Au fost ucise 8 persoane. Au intrat in banca si i-au impuscat, fara sa spuna nimic. Pe una a impuscat-o in toaleta. Atunci a murit si nevasta fostului primar.

Nu au fost romani impuscati, dar stiu pe cineva din Cavnic, Lena Ursu, ce a iesit din Banca cu 5 minute inainte de atac”. M?r are si alte ciudatenii, de exemplu, atunci cand ploua nu poti folosi umbrela din cauza vantului.

Dar tot o „ciudatenie” ar putea fi si faptul ca zona nu arata deloc ca si localitatile miniere de la noi: e ingrijita, cocheta, curata, plina de flori, sarete si mai ales, dezvoltata economic.

Fanfara „migratoare”

Cei din Baiut spun ca acei care au plecat in M?r si-au luat si fanfara cu ei. Vaum spune ca, de fapt au plecat cei din fanfara: „suntem vreo 5 care am cantat in fanfara din Baiut, dar am ajuns aici pe rand. Cei din Baiut spun corect ca le-a plecat fanfara insa aici nu cantam.

Nu avem nici instrumente, dar niciodata nu ne-am putut intalni toti 5 sa discutam posibilitatea de a ne relua activitate. Eu, am cantat la trompeta in fanfara din Baiut 8 ani. In plus, fanfara din M?r este extrem de puternica. Nu ne-am bagat niciunul in fanfara de aici pentru ca in Baiut am invatat de la batrani, pe cand cei de aici au scoala de muzica.

Am vrut sa intru in fanfara si m-am dus initial sa asist. Am renuntat la idee vazand un copil care canta perfect, la prima vedere a partiturii. Ei canta la foarte multe evenimente, iar la sfarsit de saptamana au reprezentatie in parc, intr-o filigorie. Plus ca, in M?r, se organizeaza un festival al fanfarelor, unde vin muzicanti din multe tari. Anul acesta au fost vreo 20 de fanfare”.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















191 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by