Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Curtea Constituţională (CCR) a admis, miercuri, în parte, sesizarea Guvernului cu privire la legile pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, constatând că o prevedere a articolului prin care PSD a impus în Parlament majorarea punctului de penie cu 40% este neconstituțională.
Precizarea vine odată cu comunicatul oficial al CCR, inițial, pe surse, existând informația, publicată și de HotNews.ro, că sesizarea a fost respinsă. Potrivit comunicatului însă au fost respinse criticile de neconstituționalitate care vizează alte puncte ale articolului în cauză.
Judecătorii au explicat , într-un comunicat de presă, că "din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie". „În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020”, explică magistrații constituționali.
Comunicatul oficial al CCR:
„A). Cu unanimitate de voturi,
1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.8 şi 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt neconstituţionale;
Cu majoritate de voturi,
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:
art.I pct.8 din legea criticată abrogă art.42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 lei], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, în forma sa iniţială [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 lei]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie.
Abrogarea pură şi simplă a art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art.86 alin.(2) lit.b) din Legea nr.127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.47 alin.(2) din Constituţie.
Așadar, viciul de neconstituționalitate constatat de Curte privește exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, și nu ordonanța. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art.42 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020", se arată în comunicatul de presă dat CCR.
Astfel, legea trebuie modificată în Parlament si pusă în consens ce decizia CCR. Cu un Parlament schimbat față de 2020, noua majoritate PNL-USR-UDMR poate modifica fără probleme proiectul de lege.
Executivul susține că Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. "În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii", precizează Guvernul.
Totodată, Guvernul arată că parlamentarii "nu au identificat sursele clare de finanţare" a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
De asemenea, judecătorii au admis o sesizare Guvernului în privința majorării salariile cadrelor didactice . Acestea vor crește din septembrie 2021, și nu începând cu septembrie 2020, așa cum dorea PSD.
"La art.I pct.9 din legea criticată abrogă art.43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.135/2020 [care amână creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2021], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, în redactarea dată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 [care stabilise creşterea drepturilor salariale ale cadrelor didactice pentru 1 septembrie 2020].
Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-a fi ajuns la o situaţie incertă cu privire la etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic. Abrogarea pură şi simplă a art.43 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020, fără indicarea etapelor de creştere a drepturilor salariale pentru personalul didactic prin modificarea corespunzătoare a art.38 alin.(4 ind.1) din Legea-cadru nr.153/2017, ar fi generat o situaţie juridică confuză, ceea ce este contrar art.1 alin.(5), în componenta sa privind securitatea juridică, raportat la art.41 din Constituţie.
Așadar, viciul de neconstituționalitate constatat de Curte privește exclusiv Legea de aprobare a O.U.G. nr.135/2020, și nu ordonanța. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, etapizarea creşterii drepturilor salariale pentru personalul didactic stabilită prin art.43 din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.135/2020", se arată în comunictaul CCR.
Dak vrei in viata sa ai tot ce frumos
Pune banii jos, pune banii jos
De te crezi periculos pe sistem nervos"
H.N.: "Ea a spus că impactul financiar al creșterii pensiilor cu 40% ar fi de 138 de miliarde de lei pe an, ceea ce nu este sustenabil". Evident ca, la cca. 85 mld. lei/2020, daca aplici 40%, ajungi la cca. 34 mld. crestere (=impact ).Total : cca. 120 mld. lei.
Chiar si asha, uitandu-ne la graficul din articol, costurile cu pensiile au crescut din 2015 de la 54 mld la 80+ mld. A mai mari cu inca 40% ar insemna sa ajungem la 120 mld, cand noi am adunat la buget in 11 luni 290.6 mld si am cheltuit 374.6 mld este, pentru pricine gandeste cat de cat, pur si simplu inconstienta.
2. De acord cu relatiile prezentate de dvs., nu si cu concluzia:"....cand noi am adunat la buget in 11 luni 290.6 mld si am cheltuit 374.6 mld este, pentru pricine gandeste cat de cat, pur si simplu inconstienta".
Si iata de ce: Eu cred ca guvernul este investit, printre altele, sa caute rezolvarea problemelor tarii. Faptul ca nu reuseste sa creasca PIB-ul, sa creasca incasarile la buget( un alt factor) si se imprumuta bezmetic pentru alte scopuri, ce NU tin de binele tarii, este cauza.Ce spuneti dvs., cu alte cuvinte, este: atata poate, atata face, nu-i cereti mai mult! N-o fi abia asta o gandire inconstienta?
Ori realitatea are niste limite. Nu tot ce crezi tu ca ar trebui sa faca guvernul se si poate face. Daca te uiti pe link-ul de mai sus, vei vedea ca in 4-5 ani s-a dublat practic costul cu pensiile, in conditiile in care PIB-ul nu s-a dublat si nici incasarile la buget.
Si... imprumuturi bezmetice vad doar cei care nu se pricep deloc la mecanismele macroeconomice si fiscale ale unei tari... Cine intelege cat de cat cum se finanteaza statele si care e impactul economic al unei pandemii cum e asta de covid asupra economiei, intelege si de ce cheltuim mult peste ce producem...
Iar binele tarii nu consta in nici un caz in marirea haotica a pensiilor pana cand nu vor mai fi putea platite decat prin devalorizare a leului. Cine se bucura de mariri din astea neacoperite de realitatea bugetara e fix precum copilul bucuros ca parintii ii dau ciocolata cu sacosa.
2. Hai ca esti simpatic cu "sa castige campionatul"!!. Eu speram ca macar sa nu retrogradeze. Iar antrenorii incapabili mai sunt si schimbati.
3.Ia explica-mi tu, care zici ca le ai cu "mecanismele bla...bla..." pe capitole, pentru ce s-a imprumutat Citu intr-un an cat guvernele PSD in trei? Daca se poate, fara lozinci de doi bani.
4.Cadran politic:" În lunile noiembrie și decembrie( 2019), Guvernul PNL a îndatorat România cu 13,378 miliarde lei. Deci, care pandemie, ca-n februarie 2020 in tara era doar gripa, apud Prompterul Romaniei?
5. Nu ciocolata, da' macar gogosi nu mai vindeti.( cu sacul)
In 2020 a fost undeva la 14% din PIB, dar aici mai e ceva de spus. Media UE de bani colectati la bugetul de stat e de 41%PIB in UE si de 28%PIB la noi.
Asha ca aia 14% la noi fac mai mult cat aia 19% in UE. Si daca am mai adauga inca 40%, fa tu calculele cat ar mai ramane pentru altceva decat asistenta sociala...
2. Nu mai insist, n-ai inteles nimic
3. Catu s-a imprumutat anul asta mai mult pentru ca pandemie. Daca nu pricepi efectele pandemiei asupra veniturilor bugetului si asupra cheltuielilor, uitat-te la ce deficite au alte tari. Daca sunt similare, atunci recunoaste ca nu te pricepi si las-o asha.
4. O tara nu se imprumuta cum te imprumuti tu sa-ti iei o masina sau o casa. O tara nu returneaza mai niciopdata banii imprumutati, ci doar plateste dobanda. Face un imprumut pe 10 ani, si cand ala expira face altul pe 10 ani cu care-l plateste pe primul, si tot asha. De aia, banii imprumutati la o anumita data nu au mare relevanta, pentru ca mare parte din ei inlocuiesc un alt imprumut ajuns la scadenta. Daca vrei sa stii cu cat creste datoria statului anual, uita-te aici: https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/informatii-executie-bugetara Ai la final o rubrica numita Deficit/excedent.
1.2.Tocmai ce te -am intrebat daca faci deosebirea dintre "%" si "valoare absoluta". N-o faci, caci niciodata 14% nu e mai mare decat 19% din ceva.
1.3.De acord ca 28% e mai mic decat 41 %, ca colectare. Da' nu-mi amintesc sa-l fi impiedicat eu pe Citu sa colecteze mai mult. Poate tu !?
2. E bine ca nu insisti; exemplul a fost penibil.
3.1. Esti ca in bancul cu " ce te-ntreb eu si ce raspunzi tu!" Eu iti citam sumele imprumutate in noe. + dec./2019, tu-mi spui de pandemia incepand din martie 2020 ?!
3.2.Iar daca vrei sa vorbim de pandemie, de ce sa ma uit la alte tari si nu le cea in care traiesc. Mi-e de-ajuns sa citesc datele publicate de Curtea de Conturi ca sa aflu dimensiunile hotiei guvernului Orban.
4. Hai ca esti tare in economie: dupa ce inveti despre credite ce se returneaza sub forma de rate + dobanzi ( inclusiv la FMI), mai cauta-ma sa vorbim despre imprumutul lui Catu din 2020. Eu sper ca le-ai explicat cum sta treaba si nepotilor care plangeau la gandul ca vor plati imprumuturile PSD. Ori nu?!
1.2 Nu stiu cat intelegi tu din PIB si buget, dar cand vrei sa vezi daca o cheltuiala e sustenabila, bunul simt spune sa te raportezi la buget, ca aia-s banii tai ca si stat.
1.3 Nu-l opreste nimeni, dar pentru asta ar trebui ca administratia sa treaca de la sistemul clientelar de acum la unul meritocratic. Ori asta nu se face peste noapte! Si iar, bunul simt spune ca ar trebui sa nu punem carul in fatsa boilor. Hai sa strangem intai 40% din PIB la buget, si dupa aia sa marim asistenta sociala...
2. Nu insist, nu are sens sa insist pe ceva ce in mod clar nu intelegi...
3.1 Ar fi bine sa recitesti ce-ai zis la punctul 3 inainte s-o faci pe istetul. Daca o faci, vei descoperi ca de dec 2019 ai zis la #4, nu la #3 unde imi vorbesti de cat s-a imprumutat Catu intr-un an...
3.2 De ce sa te uiti la alte tari? Pentru ca e foarte posibil ca din fotoliu si spargand seminte, sa-ti scape niscaiva aspecte ale pandemiei. Si atunci, neavand expertiza in bugete si efectele pandemiilor in executia bugetara, bunul simt ar trebui sa-ti spuna ca e bine sa iti verifici presupunerile vazand ce se intampla si la altii. Si vazand ca mai in toate tarile deficitele sunt similare, daca nu mai mari, acelasi bun simt ar putea sa-ti spuna ca gresesti.
4. Imprumutul de la FMI a fost un caz special, de aia a fost returnat in rate. O parte a fost imprumutat catre BNR si a fost returnat de BNR, alta parte, in mod exceptional, a fost imprumutata guvernului si a fost returnata de guvern, dar facand alte imprumuturi, nu din buget.
Si daca tot vorbim de buget, in loc sa bati campii ai putea sa te apuci de studiat executia bugetara din linkul de mai sus, si acolo gasesti si veniturile si cheltuielile bugetare, pe categorii.
1.2 In nesimtirea ei, C.E.( Comisia Europeana- ca sa intelegi si tu) raporteaza cheltuielile cu pensiile la PIB, de ex.
1.3." Hai sa strangem "?!?! Poate tu, nu eu, care n-am votat niste impotenti. Da' ceva realizari concrete n-ai, sau numai lozinci?
2.Exemplul ramane tot penibil, asa cum am vorbit.
3.1.N-o fac, chiar sunt, ptr. ca m-am referit la punctajul tau #3.Chiar n-ai observat? Da' a-propos, asta e tot ce-ai avut de spus despre imprumuturile din "pandemia"( ha, ha !!) din noe. + dec. 2019?
3.2.Eu vorbeam de furturile guvernului Romaniei conf. C.C. Care-i raspunsul tau? Sa caut la altii ?Bine!
4. 'Ai nu ?!?! Deci singura banca la care se returneaza imprumuturile sub forma de rate( baza + dobanzi), fiind mai speciala, e FMI? Esti chiar glumet! Auzi,la scoala la care te-au invatat sa eviti subiectele, chiar sa nu-ti zica nimic despre imprumuturi la banci? Rusinica!
▪ numărul mediu de pensionari a fost de 5125 mii persoane, în scădere cu 7 mii persoane faţă de
trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4675 mii
persoane, în scădere cu o mie persoane faṭă de trimestrul precedent;
▪ pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii) a fost de 1505 lei, în creṣtere cu 4,8% faṭă de trimestrul precedent;
▪ pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1454 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51,9% (comparativ cu 51,0% în trimestrul precedent);
▪ indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei
nominale pentru calculul pensiei reale* şi indicele preţurilor de consum a fost de 104,6%.
sursa https://insse.ro/cms/ro/content/num%C4%83rul-de-pensionari-%C8%99i-pensia-medie-lunar%C4%83-%C3%AEn-trimestrul-iii-2020
Adica 5125000 pensionari x 1454 lei pensia medie x 40% crestere x 12 luni = 35.77 miliarde lei/an impact.
Pana aici corect DAR buba pe care pensionarii nu o inteleg (adica nu vor) e ca sunt doar 5580000 salariati activi, cu un salariu mediu brut de 5429 lei. Cu 25% contributie la CAS rezulta un buget de 90,88 miliarde lei/an, care abia acopera totalul pensiilor de 89.42 miliarde lei/an (alea fara crestere).
Din ce sa mai dea bre marirea? Din imprumuturi? Uite ca eu unul nu vreau sa ma imprumut ca sa iti creasca pensia! NU VREAU!
Daca tinem cont ca partea peste contributivitate a pensiilor speciale este de vreo 10 mld /an si TVA ul neancasat peste 30 mld /an , resurse pentru o crestere rezonabila ar fi doar ca trebuie ca guvernantii sa stie si sa doreasca sa rezolve problema . Nu sta nimeni cramponat in 40 % , dar 3 % nu acopera nici inflatia .
Banii din pilonul 2 sunt banii furați din fundul public de pensii.
Sa nu uitam că părinții noștri au virat toata cotizația de pensie in fondul public pentru bunicii noștri, însă noi le-am tras țeapă părinților, virând jumate din contribuția noastră într-un fond personal numit pilon 2.
Fiindca functioneaza doar atunci cand numarul noilor angajati il depaseste pe cel al noilor pensionari. Ori din motive de crestere a varstei medii a populatiei si a demografiei lucrul asta nu mai are cum sa se intample.
Pilonul 2 nu ti-l mai explic ca nu e pentru comunistoizi fosilizati!
Uite ce zicea asta:
"Augustin Zegrean despre marirea cu 40% a pensiilor: ”Noi am mai avut un caz de acest fel, când s-au mărit salariile profesorilor, iar guvernul nu le-a majorat. Atunci, profesorii au dat în judecată guvernul și au primit mai mulți bani, pentru că s-au dat și dobânzi. Dacă nu se vor rezolva lucrurile în mod legal, pensionarii vor da în judecată Guvernul și vor câștiga și vor primi majorarea"
Ca sa fie clar, le-am insirat in ordinea puterii pe care au avut-o aceste institutii in ultima vreme. Am pus Curtea inaitea guvernului. fiindca ea s-a dovedit mai tare cat timp guvernul n-a avut majoritate in parlament. Acum. cu majoritate in parlament, guvernul, trece inaintea Curtii, iar lui Zegrean.....placuta cu pricina! Zuie Megrean!
tribunalele respecta LEGEA! Capisci?
Si inca ceva atunci cand te afli intr-un proces poti ridica o exceptie de neconstitutionalite a legii si se ajuge la CCR. Deci pensionarii pot da in judecata statul si cere instantei sa li se permite sa atace si legea care anuleaza maririle cu 40%. Capisci?
ar fi de preferat ca guvernul Citu sa nu-i oblige pe pensionari sa isi obtina drepturile (castigate) in justitie
Toti e niste dobitoci, numai eu si guvernul meu suntem destepti!
numai prin taierea tuturor pensiilor specaiale, si jucand totul pe cartea reformei! e singura lor solutie! ori ce zi de amanare macina si mai mult coalitia si implicit stabilitatea financiara a tarii! ori ce zi inatrziere in anaularea privilegiilor care efectiv nu mai pot fi duse de romani va spori nemultumirea populatiei cocosate de taxe si impozite si restrictii! o lupta impotriva pensiilor speciale va pune psd-ul in aparare si nu in atac asa cum este in momentul de fata! iar pt usr , neaplicarea reformelor si pastrarea pensiilor speciale va inseamna disparitia acestui partid! ei nu vor mai intra in parlament la urmatoarele alegeri la cat tam-tam au facut pe tema pensiilor speciale si pe tema reformelor! pt usr este si mai important!
electoratul usr nu poate fi pacalit pe tema pensiilor speciale asa cum de exemplu este pacalit cel al psd si pnl, cu lozinci si false 'proiecte de eliminare' care spun ceva de genul: "vedeti.. noi am vrut sa taiem toate pensiile speciale dar nu ne lasa ccr!" asaceva la electoratul usr nu tine! usr ori reuseste sa taie cu adevarat toate pensiile speciale si sa reformeze/restructureze aparatul bugetar (ei, usr, tocmai de aceea au fost votati sa faca asta!) altefel vor disparea ca partid!
a crezut cineva ca refuza fosilele alea puse acolo de PSD au sa refuze o marire a venitului de 40%?
Curat PSD, coane Fanica! Mai ai dume de'astea?!
Se încadrează activități din domeniul învățământului, cercetării, consultantei de orice natura, inclusiv juridică, etc.
Sigur, vor fi și victime colaterale veți zice, de exemplu un pensionar cu o pensie mica angajat ca paznic de noapte la un depozit, sau ca administrator la o asociație de bloc. Și în cazul asta se va aplica pentru că dacă va accepta astfel de job-uri nu va mai accepta salarii de mizerie. Nu mai extind și în cazul pensionarilor din agricultura, etc.
Apreciez că prin revenirea la aceasta prevedere legala multi din așa-zișii pensionari speciali nu vor mai parazita instituții de stat iar pensionarii care inca mai au resurse de a practica o meserie vor opta pentru prestarea unor activități permanente sau temporare.
Pensionarii au devenit mumii imblsamate cu citiva lei la pensie si primesc doar cei care mai traiesc. Parlamentrii si-au luat, fără rusine, banii nostri si sunt o adunatura ineficenta si plina de ifose. Se considera, chipurile alesi ai neamului. Ei stiu farte bine cit de mult sunt desconsiderati, blamați, dar nu le pasa. S-a format o clasa mizerabila, ostila românilor!
Cand guvernul plateste milioane de euro lunar, pentru niste salarii, pensii si indemnizatii nesimtite si nemeritate, nu poti spune ca nu sunt bani pentru majorarea pensiilor.
Sa majoreze de trei ori, de patru ori sau de cinci ori salariile parlamentarilor, ale primarilor si ale consilierilor au putut.
Atunci nu au pus in pericol ratingul suveran ?
ca banii oricum nu-i dau ei
si cand o sa creasca TVA, impozite si altele tot vina guvernului o sa fie...
sictir!
Sa nu mai aud că nu există bani pentru creștere atâta timp cât în fondurile private pilon 2 s-au strâns peste 80 miliarde lei, bani furați din fondul public de pensii.
Iar alea sunt fonduri personale ,comsomolistule, nu un lighean mare in care baga mana toti si ai fiecare dupa nevoi.
2. Mai usor cu gargara. Lunar, Pilonul 1 se plateste din contributia salariatilor, iar daca nu se acopera necesarul, se ia diferenta de la buget. In guvernarea PSD/2019, au lipsit cca.1,4 mld.lei. Ia vezi, cam cati ani ar acoperi aceasta diferenta, cei 80 mld. lei furati de la Pilonul1?