New York Times: Fostă luptătoare anticorupție din România, selectată pentru o funcție de top a U.E., se confruntă cu dușmanii de acasă

Când Laura Codruța Kovesi a fost responsabilă de agenția anticorupție a României, mii de oficiali guvernamentali și lideri de afaceri au fost urmăriți cu succes în ceea ce a devenit o victorie importantă în lupta împotriva mitei într-o țară care se numără printre cele mai corupte din Europa, scrie New York Times.

Dar, ca procuror independent, doamna Kovesi și-a făcut, de asemenea, dușmani puternici. Ministrul justiției din România, Tudorel Toader, a declanșat înlăturarea sa din vara trecută, acuzându-o că a abuzat de puterile sale și a distrus imaginea României în străinătate, atrăgând public atenția asupra problemelor de corupție ale țării.

Acum,Kovesi se află în prima fază de selecție pentru a fi primul procuror al Uniunii Europene, iar Toader conduce o încercare de a-i împiedica numirea. La începutul acestui an, domnul Toader a propus, de asemenea, o legislație care să permită politicienilor și altor condamnați pentru corupție din 2014 să atace verdictele - ceea ce ar putea conduce la o amnistiere.

Această luptă care se desfășoară acum între două dintre cele mai importante persoane ale lumii juridice din țară este o reflecție strictă a abordării neclintite a României față de corupție, care atinge cele mai înalte niveluri din politică și care persistă de zeci de ani.

"Cred că membrii comitetului de selecție nu cunosc abuzurile comise de Laura Codruța Kovesi în detrimentul cetățenilor, în detrimentul statului de drept", a declarat Toader pentru jurnaliști săptămâna trecută după ce a fost anunțat că ea este preferata dintre cei trei finaliști pentru slujba de procuror european.

România, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, s-a luptat mult timp cu corupția înrădăcinată și a fost criticată puternic în ultimii ani pentru atacurile asupra valorilor democratice. Țara a făcut demersuri pentru a opri mita la nivel înalt, în special în mandatul d-nei Kovesi la agenția anticorupție, care a câștigat laude de la Uniunea Europeană.

Propunerea lui Toader de a permite contestarea verdictelor de corupție ar aduce beneficii multor politicieni, inclusiv lui Liviu Dragnea, liderul puternic al Partidului Social Democrat care a fost condamnat la trei ani și jumătate în închisoare pentru abuz în funcție cu o lună înainte ca dna. Kovesi să fie îndepărtată, se mai arată în articolul din NYT.

Pe 21 iunie, Dragnea a fost găsit vinovat de abuz în serviciu pentru că a intervenit pentru a ține doi salariați ai partidului său, care nu au îndeplinit nici o activitate pentru stat, pe salariu în sectorul public, din 2006 până în 2013, când acesta era lider al unui consiliu județean. Agenția anticorupție - condusă în acel moment deKovesi - a avut un rol esențial în urmărirea penală.

Publicul a reacționat împotriva încercării guvernului de a slăbi statul de drept. În 2017, românii au organizat cele mai mari proteste stradale dintr-un sfert de secol după ce a fost adoptată o ordonanță de urgență care efectiv a decriminalizat corupția de nivel inferior. Protestele antiguvernamentale de la București, au devenit violente anul trecut, când poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă pentru a dispersa mulțimea.

Opoziția publică a lui Toader față de numirea doamnei Kovesi a provocat reacții puternice acasă. Cele două mari partide de opoziție au susținut candidatura. Ludovic Orban, liderul Partidului Național Liberal l-a îndemnat pe Toader să-și înceteze eforturile de a submina numirea, denunțându-le drept "dăunătoare pentru România".

În cursul unei vizite în România săptămâna trecută, Gunther Krichbaum, membru al Parlamentului german și președinte al Comisiei pentru afaceri europene, i-a cerut lui Toader să o sprijine pe Kovesi, afirmând că tot ce a făcut a fost să lupte pentru supremația legii și combaterea corupției.

Odată cu decizia care necesită doar o majoritate de voturi, este puțin probabil ca România să poată bloca numirea doamnei Kovesi, conchide NYT.