Comsisia specială parlamentară pentru legislația din justiție, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, se întrunește joi pentru a discuta modificările la Codul penal, amânate în mai multe rânduri. Cel mai așteptat articol este cel privind infracțiunea de abuz în serviciu, care îl vizează în mod direct pe Liviu Dragnea. Florin Iordache a declarat în mai multe rânduri că susține o redefinire a infracțiunii și nu impunerea unui prag valoric pentru prejudiciu.
Comisia nu a dezbatut până acum articolele sau amendamentele la proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului Penal.
UPDATE Citește aici tabelul de lucru cu amendamentele centralizate până la data de 11 iunie
În plus, fostul ministru al Justiției, autorul OUG 13 prin care se impunea un prag valoric de 200.000 lei, nu a făcut publice variantele de modificare propuse pentru abuzul în serviciu pe care le susține, însă în luna aprilie vorbea despre nu mai puțin de 14.
UPDATE Vezi aici documentul cu toate propunerile venite până acum la comisie privind abuzul în serviciu
"Abuzul în serviciu - am definit principalele linii directoare, avem deja 14 propuneri cu prag mai mare, mai mic, și prin propuneri vom găsi cea mai bună formulă de definire. Fără îndoială da (există varianta fără prag - n.r.), am spus că dacă punem un prag de o anumită valoare (se va întreba) de ce acea valoare. Cred că defininirea abuzului în serviciu trebuie făcută fără prag valoric. Așteptăm și varianta ministerului justiției" spunea pe 19 aprilie Flrorin Iordache.
Amintim că președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, în prima instanță, la trei ani și jumătate pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive.
Dragnea a declarat luni că procedurile parlamentare trebuie „grăbite” și a anunțat o sesiune extraordinară pentru aprobarea modificărilor la Codurile Penal și de Procedură Penală.
„Trebuie să grăbească procedurile” în Parlament, a spus Dragnea, într-o scurtă declarație făcută la Palatul Parlamentului, anunțând totodată și o „sesiune extraordinară” dedicată acestui subiect dar care nu o să „țină toată vara”.
„O să cer azi celor din Comisie să închidă odată Codul penal, să meargă la votul final, după care intră în circuitul obișnuit”, a adăugat șeful PSD.
Proiectul depus în aprilie de modificare a Codului penal nu conținea nicio prevedere legată de abuzul în serviciu, astfel că este așteptat un amendament direct în ședința comisiei.
Vezi aici o centralizare a amendamentelor (de la începutul lunii mai)
Citește și: Codul penal în comisia specială: să fie sau nu soacra exclusă de la răspunderea penală pentru favorizarea făptuitorului? Iordache: "Despre soacre, numai de bine"
Dintre modificările propuse la Codul penal în proiectul PSD-ALDE:
"Se asimilează legii penale de dezincriminare și deciziile Curții Constituționale prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare. Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispozitiv, cât și la considerentele acestora."
Se reduce termenul necesar pentru liberarea condiționată, de la 2/3 din pedeapsă la jumătate:
Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau ce puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.
(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d).
(3) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
Confiscarea extinsă - nu se vor mai confisca bunurile dobândite înainte de 2012:
La articolul 112^1
„(2) a) Confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului Penal al României şi al Legii 286/2009 privind Codul Penal, b) Confiscarea extinsă se poate aplica asupra bunurilor dobândite ulterior intrării în vigoare a Legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului Penal al României şi al Legii 286/2009 privind Codul Penal, numai dacă rezultă că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).” , alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
La articolul 112^1 după alineatul (2) se introduce un nou alineat:
Decizia instanţei trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activităţile infracţionale producătoare de bunuri şi bani.”
Termenele de prescripție se modifică ușor:
La art. 154, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; - s-a eliminat termenul de 10 ani de la punctul b)
c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”
Art. 155 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal. (2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie față de persoana în favoarea căreia curge prescripția de la momentul la care s-a comunicat actul de procedură."
Se restrânge definiția funcționarului public în sensul legii penale:
Art. 175 alin 2 se abrogă.
Ce prevede în prezent:
Funcţionar public
(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
Informații nedestinate publicității
După art. 187, se introduce un nou articol, art. 187^1
„Art. 187, cu denumirea marginală „informații nedestinate publicității” având următorul cuprins
Prin informații nedestinate publicității se înțelege acea categorie de informații clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu și care sunt cuprinse într-un document având inscripționare în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.”
Art. 269 - Favorizarea făptuitorului - se relaxează până la afinii de gradul II
se modifică alin (3) "Favorizarea săvârșită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepește." (față de forma din prezent se adaugă "sau afin...")
se adaugă alin (4) "Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin (1) următoarele:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative;
b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite,
c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare."
Ce prevede alin 1: "(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă."
Art. 273 dupa alin (3), se introduce un nou alineat alin 4:
"(4) Nu constituie infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea și retractarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului și nici simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos și de rea-credință, al acestora."
Art. 277 după alin (3) se introduce un nou alineat:
"(3^1) Declarațiile publice făcute de autoriățile publice sau funcționari publici prin care, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinvovată se pdepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani."
Art. 290
"alin (3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia."
Se abrogă neglijența în serviciu - vezi aici explicația lui Florin Iordache
Se redifinește traficul de influență
La articolul 291 (trafic de influență - n.r.), alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisi unii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”
În prezent, art. 291 prevede astfel:
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
La articolul 292 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”
Se elimină neglijența în serviciu: Articolul 298 se abrogă.
Se redefinește grupul infracțional organizat:
La articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupuplui. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
0
0
