Începand cu 1 iunie, Romania introduce taxarea inversa pentru (inca) doua categorii de produse, respective cerealele si plantele tehnice (adica cele care suporta prelucrare, precum sfecla de zahar). Acestea doua se adauga lemnului si deșeurilor, de exemplu, deja prinse in categoria taxării inverse. Motivul unei astfel de proceduri exceptionale este acela de a reduce fraudele tip carusel sau export fictiv in care acest fel de produse sunt des intalnite, fraude constand in rambursari ilegale de TVA către firme fantoma. Fiind o masura exceptionala, conform Directivei 112 privind TVA, pentru fiecare produs a fost necesară aprobarea Comisiei Europene.
Regula in Uniunea Europeana – conform aceleiași Directive – este taxarea normala, cand fiecare producator/comerciant factureaza cu TVA, colecteaza, deduce TVA-ul si vireza bugetului suma reprezentand diferenta intre TVA-ul colectat si dedus/platit, ramanand ca persoana fizică sa suporte, ca și consumator final, acest impozit indirect, neavând drept de deducere. In acest fel trezoreria incaseaza TVA-ul imediat, dupa fiecare tranzactie, spre deosebire de taxarea inversa unde fiecare participant din lanț se “autofactureaza” pentru TVA, adica nu platește TVA co-contractantului său (factura primită neavând TVA) ci auto-colecteaza TVA pe aceasta factura când incheie contractul de vanzare-cumparare. Asadar, in cazul taxarii inverse, cumparatorul nu vireaza TVA vânzătorului dar deduce TVA-ul autocalculat, urmand sa se procedeze in acest fel pe tot lanțul contractial, ceea ce face ca volumul rambursarilor de TVA de pe lanț sa fie considerabil reduse, respective posibile doar pentru marjă, si nu pentru intreaga baza. Deși este o metoda care elimina fraudele de tip carusel (vanzarea fictiva a unui bun de mai multe ori) sau de tip export cu livrare fictiva, în care se cerea rambursarea in bloc a TVA, aceasta metoda este considerata, in viziunea legiuitorului comunitar, una exceptionala pentru motivul mentionat mai sus, respectiv amanarea plații TVA pana la vânzarea catre consumatorul final, cand comerciantul vinde/facturează cu TVA, pe care il colecteazâ de la respectivul consumator final.
În primavara lui 2006 am pus pe masa ministrului de finante de la acea vreme, Sebastian Vladescu, un proiect de ordonanta de urgenta conform caruia o serie de produse cu risc ridicat de frauda prin rambursare ilegala de TVA urmau sa facă obiectul taxarii inverse. Cam aceleasi care, in sfarșit, sunt cuprinse acum in aceasta listă (in plus, in acel proiect, mai apareau materialele de constructii). Neprimind nici un raspuns de la dl. Vladescu, am reluat procedura, de data aceasta in mod formal, de la cabinetul presedintelui ANAF catre cabinetul ministrului. Nici asa nu a functionat si, dupa cum vedem, a trebuit sa treaca ceva ani pana cand taxarea inversa pentru acele categorii de produse sa ajunga in Monitorul Oficial. Si, odata cu acesti ani, un numar considerabil de fraude.
Desigur ca taxarea inversa nu elimina total fraudele fiscale. Firmele fantoma pot in continuare sa se interpuna pe lanțul comercial, dar nu in scopul de a primii TVA in mod ilegal ci pentru a mari marjele tranzactiilor, ducand astfel la profituri umflate. E adevarat ca statul încaseaza impozite de pe urma acestor profituri, doar ca ele nu reprezinta decat o modalitate de spalare a banilor, de introducere a lor in circuitul legal. Sau, deși autoturismele aduse in Romania de catre persoanele juridice fac si ele obiect al taxării inverse, există numeroase situatii in care mașini de lux sunt introduse in țară de firme fantoma și vandute către persoane fizice fară ca autoturismele respective sa fi fost inregistrate ca si active in contabilitatea unei astfel de firme și, fara ca TVA-ul colectat de la consumatorul final – persoana fizica sa fie virat la buget.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
