Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
​CONTRIBUTORS/Analiza

Noul Cod al Muncii sau legiferarea vechilor coduri nescrise

de Victoria Stoiciu     Contributors.ro
Vineri, 10 decembrie 2010, 14:00 Actualitate | Opinii


Victoria Stoiciu
Foto: Hotnews
Proiectul unui nou Cod al Muncii fusese anuntat cu ceva vreme in urma, insa chiar si asa, prevederile textului trimis de Ministerul Muncii catre sindicate spre consultare par a surprinde multa lume. Nu pentru ca ideile neo-liberale si pro-piata nu ar fi suficient de vehiculate in ultima vreme, ci pentru ca, in pofida celor afirmate de guvernantii nostri, nu legislatia "rigida" a muncii este problema majora a Romaniei in momentul de fata. E adevarat ca actualul Cod al Muncii este unul destul de favorabil angajatilor si face dificila concedierea chiar si a unui angajat neperformant, dar intrebarea mea este: si ce daca, cine il respecta? Cati dintre patroni se sinchisesc de prevederile legale cand trebuie sa dea un angajat afara si cati angajati isi cunosc drepturile? Sau cati se lupta cu angajatorul daca ultimul incalca contractul?

Legislatia rigida nu a fost deloc o piedica in calea concederilor pe capete si a dublarii somajului in ultimii doi ani, ca reactie de "ajustare"  la criza. Nici reducerile salariale, nici trimiterea in concediu fara plata nu au putut fi blocate de "inflexibilitatea" mecanismelor legale. Si atunci de ce e nevoie sa consfintim o stare de fapt printr-un cadru legal, din moment ce realitatea isi urmeaza oricum propriul curs? Pai tocmai de aceea! Pentru ca hotului nu ii sade bine sa i se spuna hot, patronului nu ii sade bine sa i se spuna ca e abuziv si statului nu ii convin procesele intentate de propriii sai angajati. Ca adeseori in istorie, si in acest caz, dreptul nu introduce un set de reguli noi, ci doar consfinteste comportamentele existente ale celui puternic; nu instaureaza, ci legitimeaza coduri de conduita. "Partea leului"  ce revine celui puternic nu consta numai in aproprierea de bunuri fizice, materiale, ci mai ales in monopolizarea beneficiilor morale aduse de legitimitate.

Nou proiect al Codului Muncii prevede multe modificari, dar cum nu sunt avocat, ma voi limita sa le comentez doar pe acelea pe care experienta si cunostintele acumulate imi permit sa o fac.

Adio arme ilegale de concediere!

Care sunt prevederile proiectului noului Cod al Muncii?

Mai intai de toate, se intentioneaza prelungirea perioadei de proba de la 30 la 45 de zile pentru functiile de executie si de la 90 la 120 de zile pentru functiile de conducere. Cu toata onestitatea, aceasta prevedere nu mi se pare grava, in multe state europene perioada de proba este si mai lunga. Grav nu e ca un angajat va sta 45 de zile in loc de 30 intr-o perioada de proba, ci faptul ca este eliminata interdictia de angajare succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post din actualul Cod al Muncii. Ce inseamna aceasta? Simplu, inseamna ca patronul va putea angaja ori de cate ori va avea el chef pe acelasi post tot felul de oameni aflati teoretic in perioada de proba, dar care practic vor presta o munca ce poate fi asimilata unui contract de munca pe perioada determinata pentru a scapa de toate complicatiile legale ale concedierii!

Numai ca, pentru a usura si mai mult viata patronilor, aceste complicatii vor fi si ele eliminate, iar pentru aceasta se va recurge la trei instrumente. Mai intai, angajatorul va putea sa stabileasca la angajare obiective si criterii de performanta in functie de care va fi evaluat angajatul. In principiu, nu am avea nimic impotriva criteriilor de performanta. Insa ma intreb cum vor arata lucrurile pe viitor, din moment ce pana acum, in lipsa unor asemenea criterii, concedierea unui angajat era o treaba relativ simpla, in pofida legislatiei complicate. Pana acum, gestul abuziv al angajatorul presupunea cel putin teoretic un risc legal, care acum va fi inlaturat si nici un obstacol nu va putea fi pus pavaza in fata arbitrariului patronului. In al doilea rand, contractele pe perioada determinata se vor putea incheia mai usor si pe o perioada mai lunga. Si trei, vor fi eliminate acele articole care descriu conditiile in care un angajator poate apela la munca temporara printr-un agent specializat si care restrictioneaza in prezent munca temporara. Daca pana acum un angajator putea apela la un agent de munca temporara doar in situatii foarte specifice, ca de exemplu pentru muncile sezoniere sau pentru inlocuirea unui angajat al carui contract de munca e suspendat (de exemplu, din cauza concediului de maternitate), de acum inainte se va da unda verde permanentizarii acestei forme de angajare.

Traiasca profitul, moarte sindicatelor!

Si ca nu cumva profitul patronului sa aiba de suferit, noul Cod al Muncii mai prevede o facilitate extraordinara pentru acesta: in cazuri ¬necesare¬, angajatorul va putea sa trimita angajatul in concediu fara plata pe o durata de maxim 15 zile pe durata unui an.

Cine ar putea sa determine ca la mijloc nu e un abuz si ca situatia impune, intr-adevar, o asemenea masura? Cu certitudine, nu angajatul individual. Dar angajatii, da ¬ daca sunt sindicalizati! Vesnicul os din gatul patronatelor ¬ sindicatele¬ Asa ca noul proiect a tinut cont de acest obstacol incomod si a incercat sa reteze din avantul sindicalistilor inainte ca acestia sa apuce sa isi ridice vocea. Cum? Mai intai, incluzand o prevedere conform careia contractul de munca se suspenda de drept pe durata grevei. Cu alte cuvinte, daca angajatului nu ii convine sa stea acasa fara sa fie platit, nu are decat sa stea in fata unitatii si sa huiduie patronul, dar sa o faca pe propria sa cheltuiala.

Insa ultima gaselnita a decidentilor nostri si a prietenilor lor de la patronate e alta. Ea confera reprezentantului salariatilor puterea de a negocia si semna contracte colective de munca. Reprezentantul angajatilor este persoana care, conform legii, supravegheaza respectarea drepturilor angajatilor in acele companii unde nu exista un sindicat. Cat de "reprezentativ" este acest reprezentant al salariatilor puteti deduce din urmatorul exemplu: acum ceva vreme, un partener din Germania m-a contactat rugandu-ma sa il pun in legatura cu reprezentantul salariatilor dintr-o multinationala din domeniul asigurarilor. Am sunat la respectiva companie si dupa o oaresice confuzie "corporatista", mi s-a recomandat sa iau legatura cu departamentul de resurse umane, presupunandu-se ca ei ar trebui sa stie cine este acest misterios reprezentant despre care nimeni nu parea sa fi auzit vreodata - desi conform legii el trebuia sa fi fost ales de majoritatea angajatilor companiei, nu doar de un departament. Intr-un tarziu, enigma a fost dezlegata - insa numai dupa 10 telefoane si tot atatea mail-uri si faxuri. Dar, chiar presupunand ca nu e vorba de un pseudo-reprezentant al salariatilor, ci de unul autentic, intrebarea mea este: care sunt garantiile legale de protectie oferite acestui angajat pentru ca el sa poata negocia un contract colectiv de pe pozitii cat de cat egale cu cele ale patronatului? Cum poate un miel sa negocieze cu lupul?! Daca liderii de sindicat sunt protejati prin statutul lor si, mai ales, prin forta pe care le-o confera sindicatul, reprezentantul salariatilor este un simplu angajat care va fi "mancat" deindata ce isi va lua nasul la purtare si va ridica pretentii. In mod normal, atribuirea unei asemenea imputerniciri ar fi impus si conferirea unor garantii pe masura. Numai ca logica guvernantilor a functionat in sensul opus: in loc sa confere reprezentantului salariatilor puteri comparabile cu cele ale liderului sindical, s-a decis transformarea acestuia, daca nu in mielul-reprezentant al salariatilor, cel putin intr-un soi de oita ascultatoare! Actualul Cod al Muncii prevede ca liderii de sindicat nu pot fi concediati pe durata exercitarii mandatului si pe o perioada de 2 ani de la incetarea acestuia pentru motive care tin de indeplinirea mandatului sindical sau "necorespundere profesionala" . Aceasta inseamna ca nici-un patron nu poate incerca sa gaseasca nod in papura liderului sindical pe motive care tin de prestatia sa profesionala. Daca insa noul Cod al Muncii va fi aprobat, patronul va putea oricand sa ii impute liderului sindical o intarziere sau neindeplinirea unei sarcini de serviciu pentru a-l concedia, deoarece sintagma "necorespundere profesionala" a fost eliminata. Atunci, fie vom asista la aparitia unui nou soi de sindicalisti "oite blande", fie, pur si simplu, cei care vor fi dispusi sa isi riste propriul loc de munca pentru a apara interesele tuturor celorlalti angajati vor fi un specimen pe cale de disparitie!

Flexisecuritate inteleasa pe jumatate

Dar ceea ce este deosebit de revoltator in toata povestea aceasta cu modificarea Codului Muncii, pe langa prevederile care vor pune pe butuci angajatii, este ipocrizia unor declaratii care incearca sa imbrace in haine aurite o sperietoare hidoasa. Ca sa parem moderni, europeni si trendy, nu e bine sa spunem lucrurilor pe nume si sa declaram fatis ca ne-am saturat de sindicate si vrem ca angajatorul sa poata sa se manifeste in sfarsit ca un mic feudal pe mosie. Asa ca unii reprezentanti ai patronatelor sau sus-pusi de pe la Ministerul Muncii s-au gandit sa ne fluture prin fata ochilor notiunea de flexisecuritate (sau flexicuritate, ziceti-i cum vreti).

Desi conceptul, inventat si aplicat cu succes pentru prima data in Danemarca, este destul de cunoscut, mi-as permite cateva sublinieri. Filosofia flexisecuritatii are ca premisa imbratisarea tacita a teoriei ¬distrugerii creatoare¬ a capitalismului, concept de sorginte marxista, dar care, datorita austriacului Joseph Schumpeter a capatat valente pozitive, referindu-se la forta inovatoare si esentialmente benefica pentru progres a oricarei transformari economice, chiar daca efectele acesteia pe termen scurt sunt sau par a fi negative. De aceea, pornind de la ideea ca este contra-productiv sa incercam sa salvam ceea ce nu poate fi salvat, flexisecuritatea stramuta accentul de pe protectia locului de munca pe protectia salariatului. Consecinta practica este flexibilitatea la angajare si concediere, dublata de o protectie sporita a angajatului, atat prin masuri pasive (ajutor de somaj substantial) si active (recalificare, invatare continua, etc.).

Nu e rolul acestui text sa argumenteze in favoarea sau impotriva flexisecuritatii, subiect amplu dezbatut in Europa. Ce nu inteleg, insa e care dintre prevederile proiectului noului Cod si in genere care dintre legislatia privind piata muncii sau protectia sociala se refera la o transpunere in practica a principiilor flexisecuritatii. Diminuarea indemnizatiei de somaj face parte din filosofia flexisecuritatii? Dar slabirea sindicatelor? Blamarea "trandavilor"  care huzuresc din ajutoare sociale si proclamarea sfarsitului statului social?

Impresia mea e ca guvernantii nostri au confundat, dupa spusele unei vorbe romanesti, "vaca" cu "vacanta" pentru ca ambele sunt la litera "V" in dictionar. Flexisecuritatea romaneasca miroase dubios de mult a flexibilitate pura. Cum imi spunea intr-o discutie pe marginea subiectului un amic de dreapta, mai intai construim flexibilitatea, apoi ne ocupam de securitate. Judecand pe baza experientei din trecut, aceasta inseamna la pastele calului! In aceeasi traditie, de 20 de ani ni se spune ca mai intai trebuie sa asiguram tranzitia catre economia de piata si dupa aceea ne vom preocupa de victimele tranzitiei; mai intai sa obtinem crestere economica, apoi vom redistribui bogatia. Mereu este aplicata doar acea jumatate a lucrurilor care convine cel mai mult: din democratie, am ales doar alegerile libere si am ajuns o jalnica democratie electorala, din capitalism am ales doar jefuirea celui slab, uitand ca acesta presupune, teoretic, si o piata libera, din flexisecuritate ne place doar "flexibilitatea" Pana cand?


Citeste si comenteaza pe Contributors.ro


Citeste mai multe despre   


















1956 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version