I. Istoria unei partituri pentru vioara a doua

Imediat dupa alegerile parlamentare din 2008 am aflat din intamplare explicatia pentru doua decizii de neinteles pe care PSD le luase in ultimii doi ani: sustinerea data unui guvern PNL din care nu faceau parte si pendularea permanenta si ridicola intre sustinerea unui sistem de vot uninominal si cea a unuia mixt-proportional, incheiata cu adoptarea acestuia din urma – pendulare care-i castigase liderului PSD vreo patru sau cinci bilete de papagal pe acest blog. Explicatia era simpla: un targ incheiat intre liderii celor doua partide. Partidul dlui Geoana sustinea guvernul PNL si sistemul de vot agreat de acesta, in schimb partidul dlui Tariceanu se angaja sa sustina dupa alegeri un premier de la PSD. Intamplarea care a facut sa aflam de acest targ secret a fost ca PNL a refuzat sa onoreze aranjamentul si au pretins PSD sa sustina un guvern condus de liderul lor.

Iar PSD n-a putut face nimic altceva decat sa acuze public inselatoria PNL – Viorel Hrebenciuc fiind portavocea furioasa a partidului sau. Desi cred ca dl Hrebenciuc a oferit un mic spectacol pentru colegii sai mai degraba decat a trait un sentiment autentic. Trebuia sa para sincer jignit de aceasta “tradare”, dar marele combinator de la PSD stie foarte bine cum stau lucrurile: politica nu se face pe sentimente si loialitati, ci pe calcule si interese, pe folosirea prompta a oricaror oportunitati. Genul de oportunitate care ii blocase pe cei de la PSD, prinsi intre ciocanul pretentiilor exagerate ale PNL si nicovala inamicului de la Cotroceni. PSD a fost fortat, inca odata, sa fie “vioara a doua” a unei guvernari, situatie pe care liderul sau a jurat public ca n-o vor mai accepta…

II. Consens “social-pentru-liberal” prelectoral

… Insa chiar el a acceptat-o zilele trecute, din nou, intr-un mod aproape entuziast, vorbind de alianta social-liberala in sprijinul premierului sas. Am vazut cum multa lume a notat graba cu care dl Antonescu s-a aruncat in bratele dlui Geoana, cred ca prea putini si-au pus intrebare cum se face ca dl Geoana s-a aruncat atat de grabnic in bratele dlui Johannis!

Ca paranteza, am citit cum dl Boc denunta parteneriatul PSD - PNL impotriva cotei unice. As pune prinsoare ca zilele urmatoare PNL va cere emfatic mentinerea cotei unice iar PSD va accepta, desi, de dragul imaginii si al electoratului propriu de care (inca) are nevoie cedarea o sa sune mai putin explicit si categoric. Dupa acest calapod se vor desfasura negocierile: PSD se va face ca lupta din greu cu PNL ca sa ajunga la o intelegere care deja exista, dandu-le acestora prilejul sa anunte triumfal fiecare “victorie smulsa”, fiecare “punct de principiu” propus de ei si acceptat cu greu de PSD. In realitate, banuiesc ca daca dlui Geoana i s-ar cere sa-si demonstreze liberalismul dansand in Piata Unirii gol-pusca singurul punct de negociere ar fi pe ce melodie s-o faca. Cat de disputate sa fie negocierile, cand PSD a acceptat deja cea mai importanta concesie politica pe care ar fi putut s-o faca, cedand postul de premier si controlul guvernului?! Si asta aproape inainte sa formuleze Crin Antonescu pretentia asta! De ce au facut-o?…

III. Dilema PNL

… Cu siguranta nu pentru ca dl Geoana, si, mai ales, dl Hrebenciuc si-ar fi uitat ca au promis sa nu mai fie vioara a doua la guvernare. Din contra, au facut-o tocmai pentru a ajunge in situatia de a fi prima si eventual singura vioara. Accepta acum orice promisiune exagerata a PNL, pentru ca, atunci cand ciocanul acestora va sta sa cada, sub el nu se va mai gasi nicovala numita Basescu si va cadea in gol. Daca va fi sa vina, scadenta acestor promisiuni va veni intr-un moment in care PSD nu va mai fi deloc in situatia de a fi obligat sa le accepte. Nu va mai exista un presedinte pe post de bau-bau care sa ii oblige sa se inteleaga cu PNL, din contra titularul de la Controceni va fi garantia ca PNL e obligat sa se inteleaga cu ei.

Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Mihai Damian.