Cum spuneam, al doilea aspect al alegerilor supus criticilor este asa numitul “vot alb”, introducerea in urna a unui buletin fara nici o stampila. Atacurile vizeaza, prin asociere, si Asociatia Pro Democratia, care a avut initiativa acestui tip de vot si l-a popularizat.

Onorata instanta de cititori, cazul impotriva votului alb este, daca inteleg bine, faptul ca aceste voturi ar fi putut conta pentru un rezultat sau altul. Ei bine, e o acuzatie pe care nu o pot accepta, cu acelasi argument pe care l-am oferit in apararea absentilor la vot. Nu inteleg deloc de ce acesti oameni ar fi trebuit sa fie obligati sa contribuie la rezultatul alegerilor impotriva dorintei lor. Mai departe, dar pe acelasi principiu, orice posibilitate data alegatorilor de a-si rafina si clarifica optiunea politica exprimata, orice reducere a falsificarii acestei optiuni, orice reducere a “votului util” reprezinta un lucru bun. Daca o parte din electorat doreste sa-si exprime, prin vot, protestul fata de oferta politica si umana din care sunt pusi sa aleaga, nu pot accepta ideea ca legea ar fi trebuit sa-i impiedice.

Este adevarat ca o campanie activa pentru acest tip de vot este una foarte controversata, mai ales din partea unui ONG care are ca scop declarat intarirea democratiei. Linia de demarcatie aici e destul de firava. Daca o astfel de campanie se adreseaza absentilor, informandu-i ca pot combina si protestul si votul facandu-l mai eficace, atunci este cat se poate de in regula. In schimb, daca o astfel de campanie se adreseaza votantilor, pledand pentru un vot alb atunci, cum vorbim de o optiune anti-sistem, demersul devine unul politic si contrazice direct misiunea acestui ONG. Cum spuneam, linia de demarcatie este extrem de fragila si, chiar daca acord Asociatiei prezumtia de buna-credinta, as vrea sa cred ca au fost constienti de aceasta controversa.

Acestea fiind spuse, titlul pe care l-am pus nu este pe de-a intregul corect. Asa cum spuneam, sustin din principiu ideea ca cei care vor sa exprime protestul fata de oferta politica trebuie sa aiba posibilitatea de a face asta la vot. Scopul e bun. Punerea lui in practica este in schimb una prost aleasa. Asa cum au spus si altii, votul alb poate fi foarte usor transferat ulterior unui partid, printr-o singura stampila – ceea ce e o problema intr-o tara in care fraudele electorale cele mai flagrante nu ajung sa fie sanctionate de legea penala.

Dar problema principala e alta.

Se spune ca votul alb a fost introdus la aceste alegeri, si cineva care citeste afirmatia ar putea crede ca la alegerile de pana acum cineva verifica buletinul de vot si nu te lasa sa pleci din sectie daca nu puneai cel putin o stampila. Nici vorba. Si pana acum puteai introduce in urna un vot alb, la numaratoare el se considera invalid. Singura diferenta introdusa in lege este ca acum voturile albe apar sunt numarate separat. Nu conteaza separat si pentru stabilirea rezultatelor, au acelasi regim ca si cele invalidate prin stampilare multipla. Sunt doar numarate si raportate separat.

L-am auzit pe dl Parvulescu spunand ca votul alb a fost un neasteptat succes de vreme ce mai mult de 2% au ales sa voteze astfel. Gasesc ca entuziasmul presedintelui APD nu este deloc justificat – si, ironic, o buna parte din furia celor care il acuza. Sa vedem, a avut vreun impact introducerea votului alb? Cum spuneam, vorbim de fapt doar de contabilizarea lui separata. Au fost circa 2,5% voturi albe, 2,5% voturi invalide. In forma veche a legii, s-ar fi raportat 5% voturi invalide. …Or, la alegerile locale de anul trecut votul invalid a fost de circa 6%! De unde stie dl Parvulescu ca la alegerile trecute voturile albe nu au fost cel putin la fel de multe? Cifrele sugereaza ca au fost! Mai mult. Haide sa vedem alta diferenta: in Capitala, din 543.000 de votanti, circa 6.300 au dat voturi albe in timp ce 12.000 au dat voturi invalide; in judetul Ialomita, din 91.000 de votanti, circa 3.300 au dat voturi albe in timp ce 2.800 au dat voturi invalide. Si de aici, a doua intrebare, care arata si problema noastra. De unde stie dl Parvulescu ca voturile albe au reprezentat intr-adevar voturi de protest? Ar trebui sa credem ca aceasta rafinare electorala a avut mai mult impact in Ialomita decat in Bucuresti, ca gradul de informare si sofisticare al electoratului rural de acolo e semnificativ mai mare decat cel al locuitorilor Capitalei!

De fapt, intrebarea ramane la fel de valida si fara acest exemplu graitor. De ce sa trebuiasca sa presupunem semnificatia unui anumit vot, chiar si atunci cand cifrele ne-ar da dreptate sau macar nu ne-ar contrazice atat de flagrant? De ce, daca vreau sa resping toti candidatii sa trebuiasca sa las hartia neatinsa? De ce sa nu fac mai bine din ea un origami reprezentand un gest indecent? Lasand la o parte gluma, macar in acest caz intentia votantului ar fi categoric mai clara! Dar exista optiunea mult mai simpla: daca vrei sa dai electoratului posibilitatea sa voteze impotriva ofertei electorale, de ce sa nu pui o optiune pe buletinul de vot care sa spuna exact asta “Nu sunt de acord cu optiunile de mai sus”?!

Citeste si comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.