La o cercetare ceva mai atenta melodrama candidaturii lui Sorin Oprescu la primaria Capitalei se dovedeste a fi o farsa. Trebuie doar sa vedem ce anume a facut ca o instanta sa-i dea o decizie favorabila acolo unde alte doua i-o refuzasera :
“Avocatii lui Sorin Oprescu au prezentat instantei date din ultimul anuar al Institutului National de Statistica, potrivit caruia in Capitala exista 1,5 milioane de romani cu drept de vot, si, in consecinta, cele 35 de mii de semnaturi valide adunate de Sorin Oprescu sunt suficiente pentru ca acesta sa poata candida.”
(Hotnews)
Pe scurt, nu s-a produs invalidarea invalidarii semnaturilor de sustinere ale dlui Oprescu; ci s-a descoperit ca cele validate de Birou ii erau indeajuns pentru a se inscrie; pentru ca Biroul calculase pornind de la un numar mult mai mare de bucuresteni cu drept de vot.
Si de aici apar doua intrebari, doua curiozitati. Prima este legata de Biroul Electoral Municipal. Pana acum ne intrebam, pe buna dreptate, ce i-a facut pe membri acestuia sa devina atat de stricti cu semnaturile necesare pentru candidatura incat sa le numere bob cu bob. Acum intrebarea e completata cu alta: cum se face ca au fost atat de rigurosi cu numaratul semnaturilor si atat de putini de lipsiti de o minima rigoare in a afla numarul de alegatori la care trebuie sa le raporteze ?! I-au calculat cu precizie dlui Oprescu cateva sute de semnaturi sub pragul de 2% – dintr-un numar de alegatori pe care l-au umflat din greseala cu cateva sute de mii! Intr-o tara normala membri BEM ar fi explicat mai intai cum de au putut sa faca o asemenea gafa, iar apoi si-ar fi dat demisia. In democratia noastra originala nu se intampla primul lucru, iar la ultimul nu se pune problema.
A doua intrebare e mai simpla, e pentru dl Oprescu insusi. Ceea ce scrie in pasajul acela, negru pe alb, este ca de fapt candidatura lui era valabila de la bun inceput. BEM a aplicat legea corect, dar pe numere gresite. Si atunci, de ce n-au prezentat avocatii dlui doctor acele date statistice chiar BEM-ului? Sau macar Tribunalului? De ce au asteptat sa ajunga cu procesul pana la Curtea de Apel? Eh, aici intrebarea e aproape retorica, nu e nevoie sa raspunda consultantii candidatului independent.
Spin doctor, dupa cum ii spune expresia englezeasca, este un individ a carui meserie este sa (re)interpreteze faptele pentru mass-media astfel incat sa-l puna intr-o lumina favorabila pe omul politic care ii plateste. De exemplu, sa prezinte o mica punere in scena cu voturi invalidate si statistici gresite drept o inclestare titanica cu “sistemul ticalosit”.
COMPLETARE : Articolul pleaca de la premisa ca judecatorii ultimei instante au judecat corect, date fiind noile informatii aduse. Asa cum imi atrage atentia Micsunica, aici lucrurile nu sunt deloc clare; caci legea prevede ca numarul de alegatori este dat de listele electorale permanente, nu de vreun anuar de statistica. Pe listele electorale din Bucuresti erau inscrisi, la ultimele alegeri, peste 1.700.000 de alegatori… In acest caz, BEM scapa de reprosul principal. In schimb intrebarea la adresa dlui Oprescu ramane.
COMPLETARE : Falsurile evidente de pe listele de sustinatori ale dlui Oprescu nu par sa convinga pe nimeni, Curtea de Apel, vreun Birou electoral sau vreun procuror. Suntem in plina comedie neagra, “Cum am invatat sa nu mai fiu ingrijorat si sa iubesc sistemul ticalosit”, cu dr. Strangelove Oprescu jucand mai multe roluri.
Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.
