Wonka e un film pentru copii, dar are și câteva lecții economice prețioase ce trebuie luate în seamă. Dacă îți place ciocolata, cel mai probabil l-ai văzut. Dacă nu, măcar pentru actori, mai ales că joacă, printre alții, Rowan Atkinson (Mr. Bean), Hugh Grant sau Timothee Chalamet. Chiar dacă nu-ți plac muzicalurile, poate ar trebui să-i dai o șansă. Cântecul și dansul lui Hugh Grant nu ți le vei scoate din minte câteva zile.

WonkaFoto: Vadimrysev | Dreamstime.com

Revenind la subiectul acestui articol, sunt câteva lecții economice foarte importante. Putem spune că face o ușoară educație financiară și antreprenorială.

Ce lecții economice înveți din Wonka

  • 1. Citește întotdeauna contractele cu atenție și încearcă să le înțelegi

Wonka a fost păcălit, devenind practic un sclav, pentru că nu a citit contractul atunci când s-a cazat în acea locație. Deși o fetiță i-a șoptit să facă asta. Astfel, pentru o noapte de cazare a ajuns să fie dator de mii de ori mai mult.

Problema lui a fost că nu știa să citească. În România avem o problemă cu populația care știe, dar nu înțelege ce-a citit: analfabetism funcțional. Testele PISA arată un procent de puțin peste 40% dintre tineri. Aceștia sunt viitori clienți ai băncilor.

Astfel, dacă ar avea un contract în față, mulți nu ar înțelege ceea ce scrie acolo.

„Diavolul stă în detalii”, când vine vorba de unele contracte.

  • 2. Investește în ceea ce cunoști

Wonka știa să facă un lucru foarte bine: ciocolată. Așa că ideea sa de business, visul său, a fost în acest domeniu. A reușit pentru că s-a priceput, era un bun ciocolatier. Doar atât știa să facă.

Mulți spun că vor să-și facă o afacere în viitor, dar nu au expertiză în niciun domeniu. Așa că ajung să facă mici afaceri care eșuează repede. Să cunoști domeniul în care investești este punctul de plecare în afaceri. Chiar și pe bursă.

Mulți ajung să se ducă spre criptomonede. Nu reușesc decât cei care le înțeleg sau cunosc piața foarte bine. Adică se pricep la analiză tehnică.

În cazul pieței de capital, trebuie să înțelegi cum funcționează, care sunt riscurile, să cunoști analiză fundamentală și tehnică, să înveți despre companiile care te interesează. Dacă te înhami direct la investiții de tip short (vânzare în lipsă), cel mai probabil vei pierde toți banii.

  • 3. Caută asociați sau parteneri, dacă nu ai destulă experiență sau bani

Wonka i-a avut alături pe ceilalți sclavi de la spălătorie care l-au ajutat să strângă bani și să-și vândă ciocolata pentru a-și deschide ciocolateria. Era ca un fel de „Uber” al ciocolatei la început, adică ciocolata ajungea la clienți, ceea ce i-a dat flexibilitate și l-a ajutat să nu fie prins de poliția care era controlată de cartel.

Este important să cauți parteneri atunci când vezi că nu reușești de unul singur: din lipsă de finanțare sau a expertizei privind lanțul de aprovizionare, chestiuni fiscale etc.

Încearcă să ceri ajutorul experților pentru a te ajuta și fii flexibil la ideile altora. Este posibil să dea afacerii o dimensiune la care nu te-ai fi gândit, ori să te ducă către un produs nou, o piață nouă.

  • 4. Încearcă să vii cu un produs inovativ

Wonka vindea o ciocolată magică, mult mai bună decât a celor din Cartelul Ciocolatei. El avea un produs pe care nu-l avea nimeni, ceea ce a stat la baza succesului.

Lecția este să vii cu un produs inovativ ori de o calitate superioară, să găsești acea nevoie din piață ori să creezi o piață nouă, chiar pe o nișă deja existentă.

  • 5. Înțelegerile ascunse omoară concurența și măresc prețurile

Wonka se confruntă cu un Cartel al Ciocolatei. 3 antreprenori controlează cantitatea și prețul ciocolatei. Chiar și calitatea. Nimeni nu mai poate intra pe această piață din cauza lor. Astfel, ei și-au construit adevărate imperii.

Asta este problema în general când pe o piață există un cartel. Dacă nu există concurență și prețul este dictat de înțelegeri ascunse, ajungem să plătim mai mulți bani pentru produse. Cu cât sunt mai mulți jucători pe piață, cu atât sunt mai multe șanse să avem servicii/produse mai bune și mai ieftine.

Mergând mai departe, dacă un Guvern decide să intervină pe o piață concurențială, de exemplu să oblige un producător local să vândă produsul la un anumit preț, mai mic, acesta începe să producă mai puțin, ca să nu piardă, ori să scadă calitatea.

În aceste condiții, dacă cererea este mare, produsele respective vor veni din afara țării (din import). Guvernul nu are putere asupra acelor producători și astfel ajung pe piață tot produse scumpe: nu este rezolvată problema prețurilor.

Sursă foto: Dreamstime.com