Domnule Președinte, sunt un medic psihiatru român care în ultimii douăzeci de ani a profesat la toate nivelurile instituționale, în proiecte și instituții care s-au ocupat cu fenomenul drogurilor (legale și ilegale) și al dependenței în România. Am lucrat în Centrul Național de Sănătate Mintală al Ministerului Sănătății, am coordonat înființarea celor 2 servicii de tratament substitutiv pentru pacienții dependenți de heroină din cadrul Spitalului “Prof. Dr. Al. Obregia” din București, am lucrat direct cu mii de consumatori atât în acțiuni de stradă, cât și în diverse centre de tratament ambulatorii și spitalicești, de Stat și private, am redactat capitole în ghidurile de tratament al dependenței de substanțe care au apărut în limba română, sunt acreditat de Ministerul Sănătății să formez și am format sute de profesioniști din Sănătate în domeniul prevenirii și tratamentului dependențelor. Din această poziție și cu această experiență profesională, mă simt îndreptățit să vă scriu și să vă avertizez public că cele 2 proiecte de lege care au fost aprobate de Parlament și care în prezent așteaptă semnătura dumneavoastră vor avea, în cazul în care vor deveni lege, consecințe dezastruoase în ce privește sănătatea publică și chiar ordinea publică în România. Inițiativa mea vine în contextul în care atât eu, cât și colegii mei am aflat de aceste proiecte din presă și în niciunul dintre ele nu am fost consultați și nu ni s-a cerut opinia profesională!

Eugen HriscuFoto: Arhiva personala

Cele 2 proiecte de lege vizează:

1. creșterea pedepselor cu închisoarea și forțarea judecătorilor de a da condamnări cu executare (așa numita lege 2 mai)

și, respectiv,

2. crearea unui registru național care să impună obligativitatea urmăririi persoanelor condamnate timp de cinci până la zece ani după ispășirea condamnării.

În ambele cazuri, persoanele vizate sunt “dealerii”, inițiatorii sperând astfel în descurajarea activității de distribuire a drogurilor în populație. Totuși, în ambele cazuri se face apel la legea 143/2000, o lege veche în care termenul dealer este definit extrem de imprecis, astfel: „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept”. De-a lungul timpului, noi, profesioniștii din sănătate care ne ocupăm cu acest domeniu, am încercat să convingem Ministerul de Interne și alte instituții cu atribuții în domeniu cu privire la necesitatea de a clarifica acest termen prin introducerea de cantități minime, care să facă diferențierea între consumator și vânzător. Din păcate nu am avut succes. Astfel, ne găsim astăzi în situația în care 80% din miile de capturi anuale ale DIICOT sunt sub 5 grame de substanță. Cum ne arată și experiența altor state în acest domeniu, ceea ce legislația din România numește dealeri sunt de fapt consumatori dependenți proveniți adesea din păturile sărace ale populației, care ajung să distribuie mici cantități de substanță pentru a-și susține dependența. În același timp, în fiecare din ultimii 6 ani, s-a înregistrat un nou record al numărului condamnărilor consumatorilor de droguri, o creștere cu 400%!

Aceste date arată că proiectele de lege care se găsesc pe masa dumneavoastră, domnule Președinte, stimulează și avansează o politică deja prezentă de încarcerare a consumatorilor de droguri care vor fi declarați dealeri. Această încarcerare va fi urmată de un statut de paria în societate, pentru că în prezent doar cei condamnați pentru agresiuni sexuale mai au obligația de a fi înscriși într-un registru special. Practic, consumatorii de droguri din România, majoritatea acesora tineri și foarte tineri, vor fi excluși din societate pentru mult timp, posibil toată viața!

Înșiși reprezentanți ai Poliției au declarat că acest registru le va îngreuna, în fapt, munca. Citez: “Deja Poliția Română, prin structurile specializate, are bază de date cu cei care fac trafic de droguri, dacă venim acum și doar dublăm printr-un registru, nu facem altceva decât să complicăm activitatea polițiștilor din teren” (reprezentant al sindicatului Sidepol)

O altă consecință dezastruoasă a acestor politici punitive va fi creșterea criminalității legate de droguri. Deja, ca urmare a politicilor deja implementate, putem observa două evoluții extrem de îngrijorătoare. Prima este migrarea de la drogurile clasice, ușor de detectat, către substanțe mult mai periculoase, dar care au avantajul de a fi greu detectabile și sunt și mult mai ieftine (așa-numitele etnobotanice sau noile substanțe psihoactive). Astfel, România este singura țară din Uniunea Europeană unde cel mai consumat drog sunt etnobotanicele, nu cannabisul!

Mergeți în orice sat sau mică așezare din această țară, domnule președinte, și veți vedea cum oamenii (părinți, profesori, medici, autorități) sunt excedați de explozia consumului de etnobotanice. Copiii și tinerii dependenți abandonează școala, vagabondează, sunt internați în crize psihotice la psihiatrie, devin adesea violenți. Anul trecut, Asociația Psihiatrică Română a cerut declararea etnobotanicelor o urgență națională și crearea de politici speciale de prevenire și tratament. Această proliferare a etnobotanicelor este un efect direct al politicilor punitive aplicate până în prezent și va fi amplificată, nu diminuată, de implementarea celor două proiecte de lege aflate acum pe masa dumneavoastră. Al doilea fenomen îngrijorător este proliferarea copiilor-dealer. Ca adaptare la legile tot mai drastice, dealerii recrutează tot mai mult copii care nu răspund penal. Copii care devin consumatori la vârste tot mai fragede. Copii care vor sfârși în închisoare pentru 1 gram de substanță, în loc de un centru de tratament.

Este un lucru bine cunoscut din experiența altor țări cu fenomenul drogurilor că o legislație care crește pedepsele are ca rezultat un efect invers – creșterea infracționalității legate de droguri, creșterea periculozității drogurilor consumate, creșterea morbidității și mortalității legate de droguri.

În final, aș dori să atrag atenția asupra unui ultim aspect. Luna aceasta, Germania a semi-legalizat consumul de cannabis, precizând că cetățenii germani au dreptul să aibă asupra lor până la 25 de grame de cannabis. Alte țări din Uniunea Europeană se îndreaptă spre legislații similare de decriminalizare și legalizare. Politica oficială a Uniunii Europene încurajează investițiile în prevenire și tratament, în defavoarea creșterii pedepselor privative de libertate pentru consumatori. Aceste proiecte de lege nu doar că ne decuplează de la direcția europeană în domeniul politicilor anti-drog, de la recomandările bazate pe date științifice ale agențiilor europene și ale ONU, dar ne plasează în compania unor țări ca Rusia, Filipine sau China.

În documentul care prezintă expunerea de motive care, în opinia inițiatorilor, susține propunerea de creare a Registrului, se menționează: “Pentru a diminua consumul și efectele nocive ale acestuia, acțiunea trebuie îndreptată împotriva combaterii traficului”, Domnule președinte, de douăzeci de ani România a investit aproape exclusiv în măsuri de combatere a traficului și astăzi ne află aici: drogurile sunt mai multe, mai periculoase, avem mii de dosare și de condamnări, majoritatea consumatori. Vă rog să respingeți continuarea acestor politici care sunt, în cel mai bun caz ineficiente, în cel mai rău caz criminale.

În concluzie:

• legea 2 mai și legea privind Registrul persoanelor condamnate pentru infracțiuni la regimul drogurilor vor viza în marea majoritate consumatori dependenți, nu marii delaeri și va reprezenta o nouă înăsprire a legislației în domeniul drogurilor, în dezacord cu politicile UE
• situația dezastruoasă privind fenomenul drogurilor în România se datorează tocmai promovării acestui tip de legislație în ultimii douăzeci de ani și, dacă vor fi aprobate, aceste legi vor crea premizele unor probleme și mai dificile de sanatate si ordine publică, adică inversul celor scontate de inițiatori

Îmi permit, domnule Președinte, să vă supun atenției un set de propuneri ca alternativă la proiectele care acum așteaptă semnătura dumneavoastră:

• Returnarea celor 2 proiecte de lege către Parlamentul României cu propunerea de clarificare a persoanelor care cad sub incidența lor, pentru a evita situația în care consumatori dependenți ajung să facă ani grei de închisoare și să fie ulterior ostracizați, cu un statut social asemănător violatorilor și pedofililor
• Modificarea legii 143/2000 privind consumul și traficul de droguri în acord cu legislația europeană, prin definirea de cantități clare care să facă diferențierea între consumator și dealer
• Recomandarea de a trece Agenția Națională Antidrog de sub tutela Ministerului de Interne sub ce a Primului Ministru, pentru a putea integra astfel activitățile medicale și psihologice care nu pot fi desfășurate adecvat decât de angajați civili
• Recomandarea de a include în orice propunere legislativă privind drogurile reprezentanți ai medicilor și ai celorlalte categorii profesionale din sănătate, precum și ai consumatorilor și rudelor acestora, conform tuturor uzanțelor europene privind procesele de creare de legi noi
• Recomandarea de a studia și a ne alinia politicilor europene antidrog, pentru a nu risca să ajungem în situația în care România să devină un paradis al etnobotanicelor, o țară a infracțiunilor legate de așa numitul “război împotriva drogurilor”
• Recomandarea ca Ministerul Sănătății să aloce o linie de finanțare prin care să fie dezvoltate programe de prevenire și tratament derulate de profesioniști și cu eficiență bazată pe dovezi științifice.

Cu stimă și în speranța că acest mesaj va ajunge la dumneavoastră,

Dr. Eugen Hriscu

Comenteaza pe Contributors.ro