Criza gazului era previzibilă de prin vară, însă nimeni nu s-ar fi așteptat să se ajungă chiar aici: prețurile cresc accelerat și se profilează chiar riscul unei întreruperi totale a furnizării, cel puțin pentru unele categorii de consumatori. S-a discutat despre prețuri doar pentru consumatorii casnici care se încălzesc direct cu gaze sau energie electrică, dar am pierdut total din vedere toate sistemele de încălzire centralizată din țară care funcționează pe gaze și se confruntă azi brusc cu prețuri între 2-8 ori mai mari decât anul trecut pe vremea asta. Sunt 27 de orașe mari în această situație, printre care București, Timișoara, Arad, Brașov, Ploiești, Buzău, Constanța, Cluj, Pitești, iar de termoficare mai depind cca 2 milioane de oameni.
Aproape toate aceste orașe au o problemă majoră chiar în vremuri normale cu achiziția de combustibil, în special când vine vorba de gaz - din comoditate și opțiuni limitate, primăriile subvenționează gigacaloria, dar banii sunt oricum insuficienți sau din diverse motive neplătiți la timp și se ajunge la facturi neplătite mai departe către furnizori. Dar anul acesta e cu totul special, avem o criză globală în piața gazelor naturale, amplificată la noi în regiune de jocurile Gazprom pentru a forța un anumit tip de contracte cu consumatorii din UE și amplificată încă o dată la noi în țară de politicile catastrofale ale anilor trecuți care au redus producția internă de gaze (de ex OUG 114). Prețurile au crescut în piața angro în toată Europa de cca 6 ori față de începutul anului și există un risc real de întrerupere a furnizării. Ce se întâmplă cu prețul gazului în ultimele luni arată că pur și simplu nu există suficient gaz pentru toată lumea, deși aproape toată lumea e dispusă să plătească prețuri astronomice. ”Jocul” creșterii prețurilor se va opri doar când cedează primii consumatori care nu-și mai permit să mai liciteze în plus pentru gaz, deoarece producătorii pur și simplu nu mai pot (sau, în cazul Gazprom, nu mai vor) să aducă suficient de rapid cantități suplimentare în piață pentru a calma explozia cererii.
În aceste condiții, practic nu există niciun scenariu prin care orașele cu sisteme de termoficare pe gaz să poată depăși iarna fără un bailout guvernamental. Creșterea prețului gazelor se poate sparge doar în câteva locuri:
- fie crește rapid prețul gigacaloriei plătite de populație cât să acopere toată creșterea prețului gazelor - asta, în timp ce consumatorii casnici care se încălzesc direct cu gaze sau energie electrică au măcar sprijinul prin compensarea facturilor
- fie se dă de la guvern o subvenție masivă anul acesta pentru creșterea costului gazelor la orașele care au încălzire pe gaze - un bailout guvernamental în bani
- fie se dă alt combustibil din rezerve strategice, avem noroc că termoficările construite în comunism funcționează toate pe combustibil de rezervă, cărbune, păcură - tot un bailout guvernamental în combustibil
- fie o combinație de toate trei, o creștere suportabilă a prețului gigacaloriei plus un bailout guvernamental în bani și combustibil.
Pe lângă asta, e urgent să se regândească supraimpozitarea producătorilor în schema cu compensarea facturilor: după această schemă, CET-urile pe gaze care produc căldura pentru termoficare vor fi supraimpozitate ținând cont doar de veniturile frumoase pe care le fac din vânzarea energiei electrice, fără a ține cont că acele venituri sunt rapid înghițite de costurile și mai mari pentru combustibil și de faptul că sunt forțate să livreze căldura sub costuri la consumator.
Fără să fiu alarmistă, atrag atenția că există în același timp realmente un risc major ca anul acesta să se ”taie de tot” gazul - n-o spun eu, o spun alții mai deștepți decât mine. S-ar putea întâmpla pentru câteva zile, sau pentru unii consumatori (primii, probabil cei industriali) - explozia prețului gazelor în piețele internaționale arată de fapt exact acest risc. Ca s-o explic simplu, situația arată cam așa, să dăm un exemplu ipotetic.
Avem o piață în care consumatorii ar avea nevoie urgent de 100, iar producătorii nu pot pune în piață mai mult de 80. Orice s-ar întâmpla, oricât de mare ar fi profitul, producătorii nu pot pune acum în piață, imediat, nimic peste cei 80, oferta e foarte rigidă din motive tehnice. Consumatorii, care ar avea nevoie urgentă de 100, n-au ce face și licitează pe cei 80 până când unii din ei cedează din cauza prețului uriaș și renunță să mai consume 20. Ceea ce fac guvernele acum, cu mecanismele propuse de ajutat consumatorii casnici, e să-i ajute pe consumatorii casnici să liciteze mai departe, la concurență pe gazele pe care le vor și consumatorii industriali, adică tot pentru cei 80. Cu acest mecanism de ajutorare, spirala creșterii de prețuri oricum se va opri doar în momentul în care unii consumatori industriali cedează și nu mai consumă cei 20 lipsă, își opresc producția industrială pentru că nu-și mai permit prețul energiei. Asta se va duce anul viitor în inflație pe piața produselor industriale. Dacă îi mai și sprijini pe consumatorii casnici supraimpozitându-i taman pe producătorii care nu reușesc să producă acum mai mult de 80, îi descurajezi și să mai încerce, adică doar adâncești criza ofertei pe termen mai lung.
La noi, consumatori industriali sunt și CET-urile, vor opri în momentul în care gazul devine atât de scump încât nu mai pot face rost de el. Deja se întâmplă - la Timișoara EON mai livrează gaze până luni, la București Vestenergo și CET Grivița, doi producători mici care livrează căldură pentru vreo 10% din populația Bucureștiului, au închis poarta. Singura cale pe care o văd pentru criza care se profilează la iarnă este: subvenționarea CET-urilor să rămână și ele în ”licitație” pentru gaze alături de consumatorii casnici, că tot unor consumatori casnici le livrează încălzire; combustibil de rezervă pentru CET-uri, ca să mai reducem din cererea de gaze și să asigurăm continuitatea încălzirii și dacă se taie gazul niște zile; și întreruperea temporară a unor consumatori industriali de energie, cu despăgubiri, lucru care ne va costa scump mai târziu, prin inflație, dar altfel rămânem în frig acum sau chiar riscăm un blackout pe energie electrică sau gaze.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
