Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

An nou, promisiuni vechi. Consolidarea fiscală și bugetară

de Cristian Felea     Contributors.ro
Luni, 18 ianuarie 2021, 10:44 Actualitate | Opinii


Cristian Felea
Foto: Arhiva personala

ANUL 2021 DIN PERSPECTIVA MINISTRULUI DE FINANȚE[1]

•Procesul de consolidare fiscală va fi unul gradual, în sensul că nu ne permitem să facem schimbări bruște pentru că traversăm o pandemie. Trebuie găsit echilibrul între consolidarea fiscală credibilă și relansare. Intenția este clară, scădere graduală a deficitului până la nivelul anunțat pentru 2024, adică 3% din PIB.

•Cerem tuturor companiilor de stat ținte de reducere a pierderilor, de reducere a arieratelor, de eficientizare a cheltuielilor. Și vom construi un mecanism permanent de monitorizare a acestor companii de stat pentru a avea în cel mai scurt timp rezultate și reformă în acest domeniu.

•La sfârșitul lunii (ianuarie, n.m.) definitivăm bugetul. Evident că o primă țintă o reprezintă investițiile. Vorbim de investiții în infrastructură, în capital uman, în educație și sănătate. Vom pune un accent deosebit pe fondurile europene.

ANUL 2021 DIN PERSPECTIVA BĂNCII NAȚIONALE[2]

•Activitatea economică a recuperat în trimestrul III (al anului 2020, n.m.) o parte însemnată din contracția suferită anterior, reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7%, de la -10,3% în trimestrul II. Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populației. Totodată, exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB.

•Cele mai recente date statistice evidențiază o dinamică peste așteptări a activității economice în primele luni din trimestrul IV 2020, deși sensibil încetinită pe ansamblul său. Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie vânzările cu amănuntul au recuperat integral contracția suferită în primăvară. În același timp, volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre.

•Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei, urmată de o mică scădere la finele trimestrului I. Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021.

•Consiliul de Administrație a hotărât următoarele: (i) reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50%; începând cu data de 18 ianuarie 2021; (ii) reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an de la 1,00% pe an și a ratei dobânzii aferente de creditare (Lombard) la 1,75% pe an, de la 2,00% pe an; (iii) păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

EXECUȚIA BUGETULUI DE STAT LA 11 LUNI DIN ANUL 2020[3]

•încasările din TVA s-au redus cu 10% (-5,62 miliarde lei) față de aceeași perioadă din anul 2019;

•deficitele bugetelor de asigurări sociale și de sănătate au depășit 6 miliarde de lei;

•avansul cheltuielilor este de 14,8%, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2019;

•au crescut cu 27,5% sumele achitate în contul participării la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă;

•datoria publică a crescut de la 35% din PIB, la aproape 43% din PIB.

CONSOLIDAREA FISCALĂ, ÎNTRE SCILA ȘI CARIBDA

Conform, mai mult sau mai puțin, cu programul de guvernare PNL – USR+PLUS – UDMR, guvernul premierului Florin Cîțu a adoptat în ședința de guvern din 30 decembrie 2020 ordonanța de urgență 216, menită să fundamenteze primele măsuri de consolidare fiscală prin, evident, limitarea unor cheltuieli.

Ținta, modestă, este aceea de a avea în anul 2021 un deficit bugetar de 7% din PIB, iar impactul OUG 216 este estimat să contribuie la o reducere de 17,6 miliarde de lei a cheltuielilor publice. Dintre măsurile decise în ședința de guvern din 30 decembrie ar fi de menționat[4]:

•salariile și beneficiile angajaților din mediul bugetar vor fi plafonate în cuantum bugetar brut la nivelul lunii decembrie 2020;

•se prelungesc măsurile active până la 30 iunie 2021: indemnizație acordată pe perioada suspendării temporare a contractului de muncă, decontarea unei părți a salariului angajaților menținuți în muncă. Pentru angajații veniți din șomaj tehnic, statul plătește 41% din salariu;

•amânarea ratelor la credite se mai poate face până la 15 martie, pentru creditele încheiate înainte de 30 martie 2021, dar nu pentru mai mult de 9 luni cumulat și numai în cazul scăderii cu 25% a veniturilor pe cel puțin trei luni, față de aceeași perioadă din 2019;

•majorarea salariului minim pe economie cu 70 de lei;

•continuă și în 2021 voucherele de vacanță în valoare de 1.450 de lei pentru stimularea turismului românesc;

•companiile vor putea decide până la 31 martie 2021 în ce mod vor dori să-și stingă obligațiile bugetare corespunzător situației fiscale, respectiv eșalonare simplificată etc.;

•pot fi restructurate datoriile care au ajuns până la 31 decembrie 2020, nu doar cele până la 31 iulie 2020.

Anul 2021 nu se anunță însă doar ca unul al restricțiilor, pentru că există și un set de măsuri fiscale așteptate de mediul de afaceri și nu numai. Dintre cele 25 de astfel de măsuri fiscale[5], aș enumera:

•reducerile de impozite pentru firmele cu capitaluri pozitive;

•ajustările pentru deprecierea creanțelor devin integral deductibile;

•pot fi accesate planuri de motivare și retenție a personalului prin acțiuni, de tip Stock Option Plan;

•se poate face consolidare fiscală la nivel de grup;

•utilizarea în scop personal a vehiculelor microîntreprinderilor sau companiilor ce datorează impozit specific devine un avantaj neimpozabil și scutit de contribuții sociale;

•angajatorii nu datorează impozit pe venit și contribuții sociale pentru sumele acordate ca ajutor salariaților care desfășoară telemuncă, în limita a 400 lei/lună;

•testarea epidemiologică și vaccinarea angajaților sunt exceptate de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de angajator;

•posibilitatea de a recupera TVA plătită la buget pentru facturile mai vechi de un an, neîncasate de la persoanele fizice;

•încetarea procedurii fiscale ori de câte ori există suspiciuni de ordin penal referitoare la probe încă din faza inspecției fiscale;

•competența de soluționare a contestațiilor trece de la ANAF la Ministerul Finanțelor;

•posibilitatea de a reexamina decizia de soluționare a unei contestații, la cererea contribuabilului;

•suportarea unei cote din salariul angajatului de la bugetul de stat pentru: persoane cu vârste peste 50 de ani; zilieri; contracte de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni;

•sectorul HoReCa nu va datora impozit specific în trimestrul I al anului 2021.

Toate aceste măsuri, cuprinse în Codul Fiscal ce a intrat în vigoare la începutul anului, consideră KPMG, adaptează legislativ România la noua realitate prin eliminarea unor discriminări, simplificarea conformării fiscale și alinierea la normele internaționale în contextul economiei globalizate.

ANUL 2021 DIN PERSPECTIVA MARILOR INVESTITORI[6]

"Membri Confederației Patronale Concordia speră că Executivul condus de dumneavoastră va elabora și implementa o viziune de dezvoltare modernă și rezilientă a României și credem că aceasta se poate face doar prin dialog direct și deschis cu partenerii sociali."

"Apreciem strategia fiscal bugetară pe termen scurt care urmărește consolidarea bugetară prin controlul cheltuielilor și creșterea eficienței colectării veniturilor, fără o augmentare a fiscalității, acțiune ce ar fi contraproductivă relansării economice"

Concordia propune patru seturi de politici macroeconomice guvernului Cîțu, pentru ca anul 2021 să nu fie un an pierdut, iar guvernarea PNL – USR+PLUS – UDMR să nu fie una ratată, asemeni multora dintre guvernările ultimului deceniu. Nu lipsesc din viziunea asociației teme ca: accesarea fondurilor europene disponibile, creșterea importanței pieței de capital, susținerea micului antreprenoriat, reducerea presiunii pe care o exercită asupra bugetului de stat un aparat bugetar mult supradimensionat etc.

Conform datelor proprii, Concordia reprezintă 13 dintre cele mai importante sectoare economice românești, cu un total de peste 350 de mii de angajați în peste 1.800 de companii, mari și mici, cu capital românesc, străin sau mixt.

TRAGEM LINIE?

"În ceea ce privește politicile din acest moment, foarte neobișnuit pentru FMI, începând deja din martie (2020, n.m.) am tot spus: vă rog cheltuiți. Cheltuiți pe cât de mult puteți și apoi cheltuiți chiar mai mult."[7] Este îndemnul Kristalinei Georgieva, directorul general al FMI pentru statele lumii, afectate de 12 luni de pandemie SARS-CoV-2, așa cum este și cazul țării noastre, de altfel.

Să nu ne grăbim să interpretăm stupid acest îndemn, în stilul populist Dragnea-Ciolacu. Este un îndemn la cheltuieli pentru investiții guvernamentale, la susținerea antreprenoriatului cu măsuri active, care implică cheltuială bugetară prin diverse scheme de ajutor de stat și, în fine, la cheltuieli pentru a compensa efectele pandemiei asupra categoriilor vulnerabile de populație. Stimularea inflației prin măsuri pro-ciclice nu ține de îndemnul oficialului FMI.

Pe de altă parte, OECD avertizează guvernele – chiar și guvernul Cîțu este vizat, deși încă nu facem parte din această organizație a statelor dezvoltate – să nu cadă în cealaltă extremă și să instituie măsuri de austeritate excesive, pentru că efectul va fi unul major în societate, ridicând rapid un val de nemulțumire din partea unor largi categorii de populație.

"Dacă credeam că există resentimente în rândul opiniei publice, deoarece calitatea locurilor de muncă se înrăutățea înaintea pandemiei, va fi mult mai rău după pandemie. (...) Prima lecție este să ne asigurăm că guvernele nu vor recurge la austeritate în primii doi ani după o prăbușire a PIB-ului.", afirmă Lawrence Boone, economistul șef al OECD.

Implicit, acest lucru înseamnă că statele și organizațiile financiare internaționale, analiștii și reglementatorii trebuie să accepte că povara datoriei publice va continua să crească până când economia va reveni la normal.

Pentru guvernele lumii principiile (noi) afirmate de experți ca Lawrence Boone sau responsabili asemeni Kristalinei Georgieva nu sunt neapărat vești bune; aplicarea lor implică știință, disciplină, politici publice inteligente și proactive, ținte corecte și, cel mai complicat dintre toate, planuri care pot depăși un ciclu electoral și nu pot fi implementate fără un pact politic trans-partinic.

Ori pactul politic a devenit foarte dificil de obținut, și nu doar în România, ci peste tot în lume. Nu luăm aici în discuție statele cu guvernări autoritare, acolo unde bunul plac politic poate fi coerent cu o guvernare bună doar printr-o minune. Dacă pandemia SARS-CoV-2 ne-a arătat ceva, atunci putem vorbi de două lucruri pe care le-a scos la iveală, ambele ținând de esența reală a lumii de astăzi: (i) nu există amenințări globale ce pot fi gestionate național și (ii) putem reuși, dar numai prin efort comun, ori putem eșua individual.

Anul 2021, prin urmare, este nu doar un an nou oarecare, ci anul care găsește o lume în plină prefacere; după ce anul 2020 a zguduit fundamentele tuturor viziunilor anterioare, în 2021 este timpul să conștientizăm că avem nevoie de instrumente politice, economice și sociale noi, pentru a nu genera un lanț al anarhiei globale.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


351 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by